DECIZIE Nr.
188 din 6 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 257 din 17 aprilie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie
ridicată de Doina Doandeş în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi
2.632/CV/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi
asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât
autorul acesteia nu a motivat în ce mod textul de lege criticat contravine
dispoziţiilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea nr. 80 din 27 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi 2.632/C V/2006), Tribunalul
Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Doina Doandeş cu
prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de stabilire a
pensiei.
In motivarea excepţiei autorul
acesteia susţine că art. 80 din Legea nr. 19/2000 a fost „modificat şi
completat în defavoarea oamenilor muncii, a pensionarilor care au cotizat timp
de 40 de ani la bugetul statului român". Consideră că pensia ce i s-a
stabilit este prea mică. In final solicită verificarea respectării Constituţiei
la adoptarea legilor nr. 108/1990, nr. 42/1990, nr. 189/2000 şi nr. 309/2002 în
raport cu art. 1, 16, 31, 52 şi 154 din Constituţie.
Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de
muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia
ridicată nu este întemeiată,
întrucât dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 19/2000 nu aduc atingere normelor
constituţionale invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că art. 80 din Legea nr. 19/2000 nu este contrar art. 16 din Legea
fundamentală, întrucât nu conţine nicio reglementare care să creeze o
inegalitate pe criterii de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă,
de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine
socială, aplicându-se fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în
situaţie identică. Mai arată că prevederile art. 1, 31, 52 şi 154 din
Constituţie nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 140 din 1
aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. In forma sa actuală,
art. 80 prevede:
„(1) Valoarea unui punct de pensie se stabileşte
prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin
actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata
inflaţiei, prognozata pentru anul bugetar următor de instituţia cu atribuţii în
domeniu.
(2) In raport cu
evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare, valoarea
punctului de pensie, stabilită conform prevederilor alin. (1), poate fi
majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu
poate fi mai mică de 30% şi mai mare de 50% din salariul mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat."
Potrivit încheierii de sesizare, autorul excepţiei
consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi
constituţionale: art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în
drepturi, art. 31 referitor la dreptul la informaţie, art. 52 referitor la
dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 154 privind
conflictul temporar de legi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul acesteia nu motivează în ce mod textul de lege criticat ar
contraveni dispoziţiilor constituţionale invocate, ci îşi exprimă doar
nemulţumirea pentru faptul că modul de stabilire a punctului de pensie îi este
defavorabil, rezultând un cuantum mic al pensiei. Această problemă nu reprezintă,
însă, o chestiune de constituţionalitate, ci un aspect ce ţine de politica pe
care legiuitorul a înţeles să o adopte în domeniu şi pe care Curtea, potrivit
competenţelor sale, nu o poate cenzura.
De altfel, Curtea observă că, de fapt, în notele scrise
ale autorului excepţiei, acesta invocă dispoziţiile art. 1, 16, 31, 52 şi 154
din Constituţie atunci când solicită verificarea constituţionalităţii adoptării
legilor nr. 108/1990, nr. 42/1990, nr. 189/2000 şi nr. 309/2002, însă
Tribunalul Vâlcea nu s-a referit şi la aceste acte normative în încheierea prin
care a sesizat Curtea.
Prin urmare, având în vedere
aceste aspecte şi dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
potrivit cărora „sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi
motivate", Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este
inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie
ridicată de Doina Doandeş în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi
2.632/CV/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi
asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea