DECIZIE Nr. 183 din 14 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin.
1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 490 din 23 august 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Eduard Sorin Titei in Dosarul nr. 5.502/2000 al Judecatoriei Braila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca fiind neintemeiata, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale
in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 ianuarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.502/2000,
Judecatoria Braila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Eduard Sorin Titei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala contravin prevederilor
constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 20, 30, 31, 38, 49 si 54, in
sensul ca impiedica exercitarea profesiei de ziarist, producand totodata
inechitate sociala.
Judecatoria Braila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este
neintemeiata. In acest sens se face referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale,
considera exceptia ca fiind neintemeiata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura
penala este nefondata, deoarece nu sunt infrante prevederile constitutionale
invocate.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor si cel al Guvernului, raportul intocmit in cauza de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
"Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede
ca este necesara astfel de plangere."
Textele constitutionale, invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate,
sunt art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 30, 31, 38, 49 si 54, care au urmatorul
cuprins:
Art. 1 alin. (3)
"Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme si sunt garantate.";
Art. 16
"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice,
fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
Art. 20
"(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile
cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
Art. 30
"(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a
credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt
inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a
face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la
razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica,
precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la
cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii.
Delictele de presa se stabilesc prin lege.";
Art. 31
"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes
public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate
sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie
a tinerilor sau siguranta nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele
trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea
dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar
asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.";
Art. 38
"(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si
alegerea locului de munca sunt libere.
(2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de
protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si
al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul saptamanal,
concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte
situatii specifice.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul
obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.";
Art. 49
"(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
Art. 54
"Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si
exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin.
1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu pot fi retinute, sub
nici un aspect, criticile formulate.
Conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii
prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a
oficialitatii procesului penal, inscrisa in art. 2 alin. 2 din Codul de
procedura penala. Cazurile in care este necesara plangerea prealabila se impart
in doua categorii: in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres si limitativ
de lege, plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata, iar in
cazul altor infractiuni, determinate, de asemenea, prin lege, plangerea trebuie
adresata organului de urmarire penala competent, sesizarea instantei urmand sa
fie facuta prin rechizitoriul procurorului. Potrivit art. 125 alin. (3) din
Constitutie "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de
lege". Stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea
prealabila pentru sesizarea organului de cercetare penala sau a procurorului, a
acelora in care trebuie efectuata urmarirea penala din oficiu, precum si a
celor in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea
prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera
optiune a legiuitorului.
Se observa ca in orice proces penal, incepand din momentul declansarii sale
(inceperea urmaririi penale sau sesizarea instantei de judecata), sunt
implicate diferite parti: invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte
responsabila civilmente, parti care au drepturi si obligatii egale. Norma
procedurala penala criticata nu prevede privilegii sau ingradiri ale
exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile procesului
penal, iar distinctiile facute intre calitatea partilor nu inseamna nici
privilegii si nici discriminari.
Calitatea procesuala de inculpat este definita la art. 23 din Codul de
procedura penala, potrivit caruia "Persoana impotriva careia s-a pus in
miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste
inculpat". Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a
cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8)
din Constitutie, conform caruia, "Pana la ramanerea definitiva a hotararii
judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". De
asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate
care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul
la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru
combaterea sustinerilor formulate in acuzare. In vederea apararii impotriva
unor inculpari vadit nefondate sau tendentioase inculpatul are la dispozitie si
mijloace de drept penal, avand posibilitatea sa ceara tragerea la raspundere
penala a celor care l-au reclamat, pentru savarsirea infractiunii de denuntare
calomnioasa, prevazuta la art. 259 din Codul penal.
Curtea a constatat, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura
penala nu contravine nici prevederilor art. 20 din Constitutie, referitoare la
tratatele internationale privind drepturile omului. Potrivit art. 10 pct. 2 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
dreptul la libertatea de exprimare poate fi supus "unor formalitati,
conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri
necesare, intr-o societate democratica, pentru [...] protectia reputatiei sau a
drepturilor altora".
De altfel, prin numeroase decizii, ca de exemplu deciziile nr. 195 si nr.
197 din 12 octombrie 2000, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 543 din 1 noiembrie 2000, Curtea Constitutionala a statuat, pentru
aceleasi considerente, ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala
sunt constitutionale.
Cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in
cauza de fata, deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa determine
schimbarea jurisprudentei Curtii in aceasta materie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Eduard Sorin Titei in
Dosarul nr. 5.502/2000 al Judecatoriei Braila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Doina Suliman