DECIZIE   Nr. 182 din 29 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 450 din 27 mai 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marinela Minca        - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza, in Dosarul nr. 2.577/P/2004 al Judecatoriei Galati.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 29 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.577/P/2004, Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza, in dosarul mentionat, avand ca obiect plangerea formulata impotriva Rezolutiei nr. 1.247/II/2/27 iulie 2004 a Parchetului de pe langa Judecatoria Galati.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 278 din Codul de procedura penala este neconstitutional, deoarece "prevede expres si limitativ posibilitatea de a fi controlata solutia data de procuror doar de catre primul procuror al parchetului din cadrul caruia face parte procurorul care a dat solutia", nu si de "parchetul ierarhic superior si de catre conducatorul Ministerului Public", ceea ce face ca aceste prevederi legale sa fie "discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", incalcand "principiul controlului ierarhic, dreptul privind interzicerea discriminarii, principiul universalitatii, principiul statului de drept [...], principiul disponibilitatii".
    Judecatoria Galati, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Cata vreme competenta de judecata este stabilita prin lege, petentul poate ataca solutia dispusa de procuror numai in conditiile prevazute in procedura penala. Se mai arata ca, si in situatia in care solutia procurorului nu poate fi atacata pana la procurorul general al Romaniei, aceasta este supusa controlului instantelor judecatoresti, simplificarea procedurilor desfasurate in fata organelor parchetului avand ca ratiune tocmai asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. Se arata ca principiul disponibilitatii nu este de ordin constitutional, ci un principiu fundamental care guverneaza desfasurarea procesului civil, care nu are semnificatia instituirii de catre justitiabili a unor cai de atac. Totodata, se arata ca nici unul dintre textele constitutionale, respectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate in motivarea exceptiei, nu impune o anumita solutie referitoare la reglementarea controlului ierarhic asupra solutiilor procurorului, precum si faptul ca, ulterior exercitarii controlului asupra solutiei de catre procurorul ierarhic superior cu respectarea art. 131 si art. 132 din Constitutie, orice persoana care considera ca a fost vatamata prin aceasta solutie o poate ataca la instanta judecatoreasca.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale ale art. 131 si art. 132 si nu aduc atingere, sub nici un aspect, valorilor supreme garantate de art. 1 din Constitutie. Totodata, se arata ca art. 278 din Codul de procedura penala se aplica tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei legale, fara vreo deosebire bazata pe sex, rasa, culoare, limba, religie sau orice alta situatie, astfel incat nu poate fi retinuta nici critica de neconstitutionalitate formulata in raport cu prevederile art. 11 si art. 20 din Constitutie, raportate la art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu privire la art. 15 din Constitutie si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se apreciaza ca nu au incidenta in cauza.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala, potrivit carora "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
    Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
    Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
    Autorul exceptiei considera ca acest text legal incalca prevederile constitutionale ale art. 1 referitoare la statul roman, ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15 privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public si ale art. 132 privind statutul procurorilor, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cuprinse in art. 14 privind interzicerea discriminarii si in art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca art. 278 din Codul de procedura penala nu numai ca nu aduce atingere dispozitiilor constitutionale privind rolul Ministerului Public si statutul procurorilor, ci constituie o concretizare a acestora, dand expresie chiar principiului controlului ierarhic ce guverneaza activitatea procurorilor, prevazut de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala. Faptul ca legiuitorul nu a reglementat, in textul criticat, posibilitatea ca persoana interesata sa sesizeze organele superioare din ierarhia Ministerului Public, dupa solutionarea nefavorabila a plangerii sale de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, nu este de natura sa aduca atingere dispozitiilor constitutionale privind statul de drept, cata vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurarii actelor procurorului de catre instantele judecatoresti. In acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza posibilitatea formularii plangerii la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror", asigurand astfel deplinul acces la justitie al persoanei interesate, asadar realizarea unui drept al persoanei ce reprezinta o valoare suprema, garantata in statul de drept, in conformitate cu art. 1 din Constitutie.
    Curtea mai constata ca art. 278 din Codul de procedura penala nu cuprinde privilegii sau discriminari in raport de criteriile egalitatii in drepturi prevazute de art. 4 din Legea fundamentala, orice persoana vatamata in drepturile sale prin masuri sau acte ale procurorului avand posibilitatea sa promoveze impotriva acestora caile de atac prevazute de lege. Asa fiind, nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii, si, prin urmare, nici a celor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie, referitoare la dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele internationale privind drepturile omului.
    Cat priveste prevederile art. 15 din Constitutie, precum si cele ale art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept, acestea nu au incidenta in cauza, autorul exceptiei marginindu-se de altfel sa invoce aceste dispozitii, fara a arata in ce consta incalcarea lor.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza, in Dosarul nr. 2.577/P/2004 al Judecatoriei Galati.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 29 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta