DECIZIE Nr.
174 din 28 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 289 din 30 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de
Victoria Velniciuc în Dosarul nr. 5.114/2005 al Judecătoriei Craiova.
La apelul nominal este prezentă partea Nelu lovan, lipsind autoarea excepţiei, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Nelu lovan depune la dosarul cauzei concluzii scrise,
prin care solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale
în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 6 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 5.114/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Victoria Velniciuc în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile
legale criticate încalcă
libertatea de exprimare, astfel cum este consacrată aceasta de prevederile cuprinse în art. 30 alin. (1) din Legea
fundamentală şi în art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, în opinia autoarei excepţiei fiind „inadmisibilă lipsirea de libertatea de exprimare a gândurilor şi opiniilor". Se susţine, totodată, că fapta
incriminată de textul de lege
criticat nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracţiuni.
Judecătoria Craiova consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este
neîntemeiată, întrucât
stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sancţiuni nu este o măsură incompatibilă cu libertatea de exprimare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Avocatul Poporului, referindu-se
la jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepţia
de neconstituţionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie art. 206 din Codul penal, având următoarea redactare: „Afirmarea sau imputarea în public, prin orice
mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Impăcarea părţilor
înlătură răspunderea penală."
Dispoziţiile constituţionale
pretins încălcate sunt
cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare. Se invocă, de asemenea, art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, care consacră
dreptul oricărei persoane la
libertatea de exprimare.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa
sa asupra constituţionalităţii art. 206 din Codul penal în cauze în
care, de asemenea, se invoca încălcarea dispoziţiilor
constituţionale referitoare la
libertatea de exprimare. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 139 din 10
martie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 25 aprilie 2005, şi Decizia nr. 346 din 28 iunie 2005,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 705 din 4 august 2005. Soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
pronunţată de Curte cu acele prilejuri, precum şi considerentele care au fundamentat-o
sunt valabile şi în prezenta
cauză, întrucât nu au
intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constituţie, precum si al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 206 din
Codul penal, excepţie ridicată de Victoria Velniciuc în Dosarul nr.
5.114/2005 al Judecătoriei
Craiova. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta