DECIZIE Nr.
1680 din 17 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 52 din 22 ianuarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre
Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina
Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, excepţie ridicată de Mohamed Moustafa Hussein Abdou Tamer în
Dosarul nr. 1.351/2/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpretul autorizat
de limba arabă solicitat pentru a asigura traducerea pe parcursul
soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.
Magistratul-asistent învederează Curţii
că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosar note
scrise prin care solicită respingerea excepţiei.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a
excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că
situaţiile prezentate în motivarea excepţiei nu sunt analoage sau cel
puţin asemănătoare, ca să poată justifica aplicarea
unui tratament identic.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 3 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 1.351/2/2008, Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ
şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată
de Mohamed Moustafa Hussein Abdou Tamer într-o cauză având ca obiect
soluţionarea recursului introdus împotriva sentinţei prin care Curtea
de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal a respins cererea de anulare a deciziei de părăsire a
teritoriului României emise de Oficiul Român pentru Imigrări şi de
prelungire a dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea
familiei.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine, în
esenţă, că textul de lege creează un regim diferenţiat
între cetăţenii străini cărora li se interzice şederea
pe teritoriul României, în sensul că străinii împotriva cărora
s-a emis o decizie de returnare nu au dreptul decât la un singur grad de
jurisdicţie, pe când străinilor declaraţi indezirabili li se
asigură dreptul la dublul grad de jurisdicţie împotriva deciziei prin
care s-a dispus părăsirea ţării. Mai arată că, în
materia contenciosului administrativ, toate actele administrative supuse controlului
de legalitate pot fi atacate cu recurs, excepţie făcând decizia de
returnare, pentru care nu e prevăzută o asemenea cale de atac.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale. In acest sens,
precizează că, potrivit jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, violarea principiului egalităţii ar putea
exista când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii
egale, fără să existe o motivare obiectivă şi
rezonabilă.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5
iunie 2008, care are următorul cuprins:
- Art. 84: „(1) Decizia de returnare poate fi
contestată în termen de 10 zile de la data comunicării, la Curtea de
Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul
Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de
competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis
decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de
30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este
irevocabilă.
(2)In cazul străinilor prevăzuţi la
art. 82 alin. (5), decizia de returnare sub escortă poate fi
contestată la curtea de apel competentă teritorial pe raza
căreia se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la data
comunicării. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile, hotărârea
fiind definitivă şi irevocabilă.
(3)Contestaţia prevăzută la alin. (1)
şi (2) suspendă executarea măsurii de îndepărtare.
(4)Contestarea deciziei de returnare formulată
de către străinii luaţi în custodie publică nu
suspendă măsura luării în custodie publică."
Străinii la care se referă art. 82 alin. (5)
sunt cei care au intrat ilegal, a căror şedere pe teritoriul României
a devenit ilegală, a căror viză sau al căror drept de
şedere a fost anulat sau revocat, cei cărora li s-a refuzat
prelungirea dreptului de şedere temporară, cei cărora le-a încetat
dreptul de şedere permanentă, precum şi foştii
solicitanţi de azil.
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie care consacră
principiul egalităţii în faţa legii, fără privilegii
şi fără discriminări, ale art. 14 - Interzicerea
discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1
paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, privind
interzicerea generală a discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea observă că autorul excepţiei critică inegalitatea de
tratament juridic existentă între străinii împotriva cărora s-a
emis o decizie de returnare şi străinii declaraţi indezirabili,
în ceea ce priveşte numărul căilor de atac de care aceştia
pot beneficia pentru contestarea deciziei de returnare, respectiv a
hotărârii de declarare ca indezirabil. Or, situaţiile avute în vedere
de autorul excepţiei sunt, în mod evident, diferite, astfel că
instituirea unui regim juridic distinct este pe deplin justificată.
Astfel, decizia de returnare emisă de Oficiul Român pentru Imigrări
este un act administrativ pe care curtea de apel corespunzătoare îl
examinează sub aspectul legalităţii şi temeiniciei.
Instanţa va analiza toate aspectele esenţiale pentru
soluţionarea contestaţiei, astfel că exigenţele procesului
echitabil vor fi îndeplinite. In ceea ce priveşte declararea unor
străini ca indezirabili, este vorba despre contestarea la Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a unor măsuri dispuse de Curtea de Apel
Bucureşti, în urma cărora li se interzice acestora intrarea pe
teritoriul României pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani.
Ţinând cont de gravitatea acestei măsuri şi consecinţele
sale asupra persoanei, legiuitorul român a considerat că se impune
necesitatea asigurării unor garanţii sporite, materializate în
dreptul acestor străini de a beneficia de dublul grad de jurisdicţie
cu privire la contestarea măsurii declarării ca indezirabil. Prin urmare,
distincţiile existente între cele două categorii de străini pe
care autorul excepţiei le compară sunt justificate în mod obiectiv
şi raţional de situaţia lor esenţial diferită. In mod
constant, Curtea Constituţională a statuat, în acord cu jurisprudenţa
Curţii Europene pentru Drepturile Omului, că principiul
egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, pentru
situaţii diferite, soluţia juridică nu poate fi decât
diferită.
De altfel, prevederile art. 126 alin. (2) din
Constituţie conferă legiuitorului abilitatea exclusivă de a
reglementa prin lege atât competenţa instanţelor de judecată,
cât şi procedura de judecată, cu condiţia ca aceste reguli
să se subsumeze textelor şi principiilor constituţionale. Or,
nicio dispoziţie din Legea fundamentală sau din alte documente
internaţionale privind drepturile omului nu prevede obligativitatea
instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa
instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime, drept care este pe
deplin satisfăcut în ambele situaţii prezentate în motivarea
prezentei excepţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Mohamed Moustafa Hussein Abdou Tamerîn Dosarul nr.
1.351/2/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 17 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu