DECIZIE Nr.
1666 din 15 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 129 din 25 februarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, excepţie ridicată de
Cornel-Dan Niculae în Dosarul nr. 2.293/284/2008 al Tribunalului Dâmboviţa
- Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul
excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită acordarea unui nou
termen de judecată pentru lipsă de apărare. Reprezentantul
Ministerului Public se opune cererii de amânare. Deliberând, Curtea respinge
cererea de amânare.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepţiei solicită admiterea
acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 12 mai 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 2.293/284/2008, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată.
Excepţia a fost ridicată de Cornel-Dan
Niculae într-un dosar având ca obiect modificarea unui titlu de proprietate.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul susţine
că prevederile legale criticate care dispun că „stabilirea dreptului
de proprietate se face la cerere ...." nu pot fi valabile în cazul
moştenitorilor sezinari, descendenţi direcţi, deoarece art. 46
din Constituţie prevede că dreptul la moştenire este garantat,
iar în conformitate cu art. 653 din Codul civil „descendenţii şi
ascendenţii au drept posesiunea succesiunii din momentul morţii
defunctului", aceştia nefiind obligaţi să accepte expres
moştenirea, fiind, deci, un beneficiu al legii, în virtutea căruia
anumiţi moştenitori au posesia de drept a bunurilor succesorale chiar
de la data deschiderii succesiunii, bucurându-se, astfel, de exerciţiul
drepturilor şi acţiunilor aferente bunurilor succesorale. De aceea,
descendenţii şi ascendenţii au posesia de drept a
moştenirii din momentul deschiderii succesiunii, doar ceilalţi
moştenitori legali sau testamentari trebuind să ceară trimiterea
în posesie (art. 653 alin. 2 din Codul civil). Sezinei i se recunoaşte,
astfel, caracterul de ordine publică, în sensul că de cujus nici
nu poate priva de sezină pe succesorii cărora legea le-o acordă
şi nici nu poate acorda sezină altor persoane decât cele
prevăzute de lege.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă consideră că textele legale criticate sunt
constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul
funciar, republicată, sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 8 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din
5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare,
dispoziţii care au următorul conţinut: „Stabilirea dreptului
de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în
limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană
îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha
de familie, în echivalent arabil."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 46, potrivit
cărora dreptul la moştenire este garantat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale
criticate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii
constituţionale, respingând excepţia de neconstituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 155 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, Curtea
Constituţională a constatat că prevederile legale criticate nu
încalcă dispoziţiile constituţionale care garantează
dreptul de moştenire, prin limitarea suprafeţelor de teren care
formează obiectul dreptului sau prin prevederea unor termene în care
să fie formulate cererile, întrucât calitatea de moştenitor nu poate
fi recunoscută decât ca urmare a aplicării legii şi numai în
limitele stabilite de aceasta. De altfel, Curtea Constituţională s-a
mai pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 8 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991 şi prin Decizia nr. 127 din 23 octombrie 1996,
rămasă definitivă prin Decizia nr. 36 din 25 februarie 1997,
ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 11
martie 1997, statuând că aceste dispoziţii sunt constituţionale.
Cu acel prilej, referitor la invocarea art. 42 din Constituţie privind
garantarea dreptului la moştenire Curtea a reţinut, în
esenţă, că „dreptul la moştenire asupra terenurilor la care
se referă art. 8 din lege nu are obiect până la reconstituirea, prin
aplicarea legii, în persoana fostului titular, a dreptului de proprietate
asupra terenurilor respective şi care urmează a fi dobândite de
succesorii acestuia". Totodată, Curtea a reţinut că „Legea
nr. 18/1991, prin art. 8 şi prin alte texte, nu numai că nu este
potrivnică dreptului de moştenire garantat de Constituţie, ci,
dimpotrivă, creează condiţiile necesare pentru ca el să
poată fi exercitat, prin aceea că restabileşte pentru viitor
dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit
de moştenitori, iar normele prin care legea face efectivă exercitarea
dreptului de succesiune sunt, toate, în favoarea moştenitorilor".
Aceste considerente cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 8
din Legea nr. 18/1991 îşi menţin valabilitatea, întrucât, astfel cum
s-a arătat, acest text a rămas în aceeaşi redactare si după
republicarea Legii nr. 18/1991.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, excepţie ridicată de
Cornel-Dan Niculaeîn Dosarul nr. 2.293/284/2008 al Tribunalului Dâmboviţa
- Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae