DECIZIE Nr. 165 din 22 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 390 din 9 mai 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor
Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr. 626/2004 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a III-a civila.
La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu
incalca principiul constitutional al accesului liber la justitie, ci stabileste
conditiile in care o persoana juridica poate cere restituirea unui imobil, in
temeiul Legii nr. 10/2001. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 44 din
Constitutie, dat fiind ca principiul constitutional al garantarii dreptului de
proprietate privata protejeaza dreptul existent in patrimoniul titularului sau,
iar nu vocatia la dobandirea acestui drept.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 626/2004,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate incalca art. 21 si art. 44 din Constitutie. Se arata, in acest
sens, ca textul de lege criticat precizeaza categoriile de persoane juridice
indreptatite sa beneficieze de masuri reparatorii in natura sau prin
echivalent. De asemenea, se sustine ca textul contine si o enumerare limitativa
a conditiilor ce trebuie indeplinite pentru ca persoana juridica sa fie
indreptatita la masuri reparatorii, fiind astfel inlaturate de la beneficiile
acestei legi toate persoanele juridice care nu indeplinesc aceste conditii. Asadar,
prin "modul defectuos de redactare a textului de lege", este incalcat
principiul constitutional al accesului liber la justitie, cuprins in art. 21,
precum si dispozitiile constitutionale care garanteaza dreptul de proprietate
privata, cuprinse in art. 44.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca textul de lege criticat nu
impiedica accesul liber la justitie, dat fiind ca autoarea exceptiei s-a
adresat instantei de judecata, prin exercitarea unei cai de atac prevazute de
lege.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, se arata ca textul de lege criticat, delimitand sfera de
aplicare a legii, enumera categoriile de persoane juridice care sunt
indreptatite la masuri reparatorii, in natura sau prin echivalent, si instituie
conditii pentru aplicarea acestor masuri, asa incat nu aduce nici o atingere
principiului constitutional al accesului liber la justitie.
Avocatul Poporului considera ca nu poate fi retinuta incalcarea art. 21 din
Constitutie, deoarece textul de lege criticat nu impiedica partile sa se
adreseze justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
lor legitime. Se arata, in acest sens, ca Legea nr. 10/2001 contine norme cu
caracter special in materia revendicarii imobiliare. Acest fapt insa nu
impiedica persoanele interesate sa se prevaleze de dispozitiile legale
generale, in materie, in cazul in care conditiile prevazute de actul normativ
special nu sunt indeplinite. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 44 din
Constitutie, deoarece, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale,
"garantarea constitutionala a proprietatii private este, in mod necesar,
subsecventa existentei unui titlu de proprietate, eliberat cu respectarea
dispozitiilor legale (...)".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie
2001.
Prevederile legale criticate au urmatorul continut:
Art. 3 alin. (1) lit. c): "Sunt indreptatite, in intelesul prezentei
legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz,
prin echivalent: (...)
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de
stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data
de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul
articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana
la data intrarii in vigoare a prezente legi sau de imprejurarea ca activitatea
lor sa fi fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22
decembrie 1989, daca, prin hotararea judecatoreasca, se constata ca sunt
aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele
politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile
legii."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii
legale contravin dispozitiilor cuprinse in art. 21 si 44 din Constitutie, al
caror continut este urmatorul:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
Articolul 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 prevede pentru
persoanele juridice posibilitatea de a obtine restituirea imobilelor care fac
obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001. Potrivit acestui text,
indreptatirea la restituire este conditionata, pe de o parte, de continuarea
activitatii persoanei juridice respective de la data deposedarii pana la data
intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001 si, pe de alta parte, de reluarea
activitatii, in conditiile legii, dupa 22 decembrie 1989, in cazul persoanelor
juridice a caror activitate a fost intrerupta ori interzisa in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989. De asemenea, prevederea legala criticata
precizeaza ca vocatia persoanelor juridice a caror activitate a fost interzisa in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 la restituire este conditionata de
existenta unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate ca persoana
juridica constituita dupa decembrie 1989 este "aceeasi persoana juridica
cu cea desfiintata sau interzisa". Sunt exceptate partidele politice, in
cazul carora nu este necesara o astfel de hotarare judecatoreasca, fiind
suficienta reluarea activitatii, in conditiile legii.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul de lege
criticat contine o enumerare limitativa a conditiilor ce trebuie indeplinite
pentru ca persoana juridica sa fie indreptatita la masuri reparatorii, fiind
astfel inlaturate de la beneficiile acestei legi toate persoanele juridice care
nu indeplinesc aceste conditii. Se sustine ca, prin "modul defectuos de
redactare a textului de lege", este incalcat principiul constitutional al
accesului liber la justitie, precum si dispozitiile constitutionale care
garanteaza dreptul de proprietate privata.
Curtea constata ca aceste sustineri sunt neintemeiate. Textul de lege
criticat nu incalca principiul accesului liber la justitie, prevazut in art. 21
din Constitutie, ci conditioneaza exercitarea acestui drept de indeplinirea
anumitor conditii prevazute de lege. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii
Constitutionale, de exemplu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie
1994, liberul acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana se poate adresa
instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor sau a
intereselor sale legitime, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus nici
unei conditionari.
De altfel, in ceea ce priveste masurile reparatorii instituite prin lege, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat in jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr.
483 din 11 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 105 din 4 februarie 2004, retinand ca "este dreptul suveran al
legiuitorului de a aprecia intinderea si amploarea masurilor pe care le
stabileste prin lege, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o
apreciere asupra oportunitatii vreunei masuri reparatorii, Curtea nu numai ca
nu s-ar putea pronunta, dar, in principiu, n-ar putea sa completeze sau sa
schimbe masuri legislative existente, devenind astfel <<legislator
pozitiv>>".
In acest sens sunt si dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit carora
"Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii
actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului", altfel s-ar contraveni si art. 61 alin.
(1) din Constitutie, potrivit caruia "(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a
tarii".
In legatura cu invocarea incalcarii principiului constitutional al
garantarii dreptului de proprietate privata, prevazut in art. 44 din Constitutie,
prin "excluderea de la aplicarea Legii nr. 10/2001 a unor categorii de
persoane juridice total indreptatite sa beneficieze de restituirea, in natura
sau prin echivalent" a imobilelor ce cad sub incidenta legii, Curtea
constata ca aceasta sustinere nu poate fi retinuta. In sensul jurisprudentei
Curtii, de exemplu, Decizia nr. 41 din 4 februarie 2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, dispozitiile
constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietatii se aplica numai
dupa dobandirea dreptului de proprietate. Or, in cauza, categoriile de persoane
juridice la care se refera autorul exceptiei nu au calitatea de proprietar.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata
de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul
nr. 626/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Irina Loredana Lapadat