DECIZIE Nr.
1627 din 16 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 104 din 9 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Mincă
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al
Tribunalului Militar Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 1 aprilie
2010, pronunţată în Dosarul nr. 54/92/2007, Tribunalul Militar Bucureşti a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de George Petric cu ocazia
soluţionării unei cauze penale în care inculpaţii aveau calitatea de militari
la data săvârşirii faptei, autorul excepţiei fiind însă trecut ulterior în
rezervă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul
de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces
echitabil, întrucât permit instanţelor militare să judece şi cauze în care sunt
părţi persoane care au pierdut calitatea de militari activi. Invocă, în acest sens, considerentele Deciziei
Curţii Constituţionale nr. 610/2007.
Tribunalul Militar Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 433/2005, nr.
1.224/2008 si nr. 1.179/2009.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală,
modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului
de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 468
din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: „Când competenţa instanţei este
determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece
chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate,
în cazurile când:
a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale
făptuitorului;
b) s-a dat o hotărâre în primă instanţă."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală au mai
fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare
la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză
şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 781 din 1 iulie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând
că esenţială este calitatea pe care persoana o avea la momentul săvârşirii
infracţiunii, iar acest lucru este cu atât mai evident pentru ipoteza în care
fapta săvârşită a avut legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului,
cum este cazul în speţă, In plus, prevederile art. 40 din Codul de procedură
penală nu instituie niciun
fel de discriminări între persoanele care, aşa cum s-a petrecut în cazul autorului
excepţiei, au fost trecute în rezervă după săvârşirea faptei, ele aplicându-se
în mod egal tuturor învinuiţilor ori inculpaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie
juridică. De altfel, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din
Constituţie, legiuitorul este liber să reglementeze competenţa instanţelor
judecătoreşti şi procedura de judecată, cu condiţia respectării celorlalte
norme şi principii prevăzute în Legea fundamentală, or, aşa cum s-a arătat mai
sus, prevederile art. 40 din Codul de procedură penală se circumscriu textelor
constituţionale amintite.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei
de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată,
precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi
în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii:
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al
Tribunalului Militar Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică