DECIZIE Nr.
1613 din 16 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31 alin. (2), (3)
si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 70 din 27 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31
alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, exceptie ridicata de Constantin Tanase si Constantin Gheorghe în
Dosarul nr. 2.013/335/2009 al Judecatoriei Videle.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arata ca exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiata.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine
urmatoarele: Prin Incheierea din 18 februarie 2010, pronuntata în Dosarul nr.
2.013/335/2009, Judecatoria Videle a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31
alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, exceptie ridicata de Constantin Tanase si Constantin Gheorghe.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca noua reglementare a taxelor de timbru în
materie succesorala prevazuta de art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997
îngradeste accesul liber la justitie si la un proces echitabil, dreptul de
proprietate si dreptul la mostenire. Se arata, în continuare, ca taxarea
cererilor introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita
pronuntarea unei hotarâri judecatoresti care tine loc de act autentic de
înstrainare a unor bunuri imobile, se face la valoarea imobilului declarat de
parti. In cazul în care valoarea declarata de parti este inferioara valorii
orientative stabilite prin expertiza întocmita de camerele notarilor publici,
taxarea cererilor se va face la aceasta din urma valoare. Se ajunge, astfel, la
situatia în care devine obligatorie o expertiza întocmita de experti
neautorizati, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art. 21, 44
si 46.
Judecatoria Videle arata
ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 3 lit. c) si ale art. 31 alin. (2), (3)
si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Textele
criticate au fost modificate prin Legea nr. 276/2009 privind aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Textele
criticate au urmatorul continut:
- Art. 3 lit. c): „Actiunile si cererile neevaluabile
în bani se taxeaza astfel: (...) c) cereri pentru:
- stabilirea calitatii de mostenitor - 50
lei/mostenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea
masei succesorale;
- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor
a caror raportare se solicita;
- cereri de reductiune a liberalitatilor - 3%
la valoarea rezervei care urmeaza a fi reîntregita prin reductiunea
liberalitatilor;
- cereri de partaj - 3% la valoarea masei
partajabile. Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de
împartit, valoarea acestora sau drepturile ori
marimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa
judiciara de timbru se datoreaza de titularul cererii la valoarea contestata în
conditiile art. 2 alin. (1);"
- Art. 31 alin. (2), (3) si (4): „(2)
Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea imobilului
declarat de parti. In cazul în care valoarea declarata de parti este inferioara
valorii orientative stabilite prin expertiza întocmita de camerele notarilor
publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urma valoare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica în mod
corespunzator si la taxarea cererilor în materie de mostenire.
(4) Instantele de judecata vor solicita la începutul
fiecarui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor
orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritoriala a
instantei."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii
legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 21 -Accesul liber la
justitie, art. 44 - Dreptul de proprietate si art. 46 - Dreptul la mostenire.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca s-a pronuntat asupra unor exceptii de neconstitutionalitate
identice atât din perspectiva obiectului exceptiei, cât si din cea a criticii
de neconstitutionalitate.
Astfel, în ceea ce priveste dispozitiile art. 31
alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997, Curtea constata ca, prin Decizia
nr.765 din 3 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 582 din 17 august 2010, a statuat ca ratiunea pentru care a fost adoptata o
asemenea reglementare tine de politica statului de a limita folosirea
procedurilor judiciare de catre cetateni doar pentru a evita costurile unei
proceduri notariale mult mai oneroase si, astfel, o procedura eminamente
necontencioasa sa fie transformata, în mod indirect, într-una contencioasa.
Pentru a-si atinge scopul, Legea nr. 276/2009, prin textul criticat, a prevazut
ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare sa nu fie mai
mici decât costurile pe care le implica procedura notariala. Numai în acest fel
se pot evita actiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului,
în frauda legii. Aceasta motivatie care a stat la baza adoptarii solutiei
legislative criticate nu releva niciun fine de neconstitutionalitate atât timp
cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul
obiectiv. In speta, legiuitorul a ales ca taxa judiciara de timbru sa fie
calculata în functie de valoarea imobilului, stabilita prin expertiza întocmita
de camerele notarilor publici.
Dispozitiile art. 771 alin. (4) si (5) din
Codul fiscal stabilesc obligatia camerelor notarilor publici de a efectua
expertize cu privire la valoarea de circulatie a bunurilor imobile si de a le
reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de
obiectiv si precis în functie de care sa fie calculata taxa judiciara de
timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) si
persoanele care le întocmesc (experti). Astfel, raportarea la aceste expertize
evita declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de
circulatie în scopul platii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate fata
de situatia în care s-ar fi stabilit valoarea reala de circulatie a bunului imobil.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 3 lit. c) din
Legea nr. 146/1997, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august
2010, a statuat ca accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de
timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza
autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor
prilejuite de realizarea actului de justitie. In virtutea dispozitiilor constitutionale
ale art. 56 alin. (1), potrivit carora „Cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice", plata
taxelor si a impozitelor reprezinta o obligatie constitutionala a cetatenilor.
Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea
cheltuielilor stabilite de instanta de judecata prin hotarârea pe care o
pronunta în cauza, plata acestora revenind partii care cade în pretentii. In
acelasi sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului, în care s-a statuat ca o caracteristica a principiului liberului acces
la justitie este aceea ca nu este un drept absolut (Hotarârea din 28 mai 1985,
pronuntata în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel,
acest drept, care cere prin însasi natura sa o reglementare din partea
statului, poate fi subiectul unor limitari atât timp cât nu este atinsa însasi
substanta sa.
Neintervenind elemente noi, de natura a determina
reconsiderarea jurisprudentei Curtii, argumentele si solutia deciziilor
mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31
alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, exceptie ridicata de Constantin Tanase si Constantin Gheorghe în
Dosarul nr. 2.013/335/2009 al Judecatoriei Videle.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 16 decembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu