DECIZIE Nr.
1598 din 9 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 104 din 9 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Cosmin Iosif Moţi în Dosarul
nr. 2.142/109/2009 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii
Constituţionale nr. 1.519D/2010.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
3.026D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de Adrian Ropotan în Dosarul nr. 2.425/109/2009 al Curţii de Apel
Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public susţine că nu se
opune conexării cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art.
164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 3.026D/2010
la Dosarul nr. 1.519D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 31 martie
2010 şi din 14 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 2.142/109/2009 şi nr.
2.425/109/2009, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Cosmin Iosif Moţi şi Adrian Ropotan în cauze
având ca obiect soluţionarea recursurilor împotriva unor sentinţei civile prin
care s-au admis acţiunile privind anularea ordinelor emise de prefectul
judeţului Argeş.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege
criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin condiţionarea introducerii
cererii de chemare în judecată de parcurgerea unei etape preliminare se încalcă
dreptul de acces liber la justiţie. Or, nicio lege nu poate îngrădi exercitarea
acestui drept. Pe de altă parte, arată că s-au adresat Instituţiei Prefectului
Argeş cu o cerere prin care solicitau revocarea în totalitate a ordinului emis,
însă răspunsul Ie-a fost comunicat la peste 60 de zile de la data primirii
înscrisului, depăşindu-se astfel termenul de 30 de zile pentru contestarea
ordinului la instanţa de judecată.
Curtea de Apel Piteşti
- Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994, prin care s-a stabilit că
legiuitorul poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli
speciale de procedură.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl
constituie prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
Curtea observă că, în realitate, din conţinutul
motivării autorilor excepţiei, aceştia au în vedere doar dispoziţiile alin. (1)
al art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum au
fost modificate prin art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, dispoziţii
care au următorul conţinut:
- Art.7 alin. (1): Procedura prealabilă
„Inainte de a se
adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un
act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau
autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile
de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art.
21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate. Astfel,
prin Decizia nr. 973 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 561
din 10 august 2010, a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate, reţinând că procedura prealabilă reglementată de textul
de lege criticat nu este de natură să afecteze dreptul de acces liber la
justiţie ori dreptul la un proces echitabil şi că instituirea recursului
prealabil sau graţios reprezintă o modalitate simplă, rapidă şi scutită de taxa
de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate
publică are posibilitatea de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului său legitim direct de la organul emitent. De altfel, prin Decizia
Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul
acces la justiţie al
persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţională a statuat cu
valoare de principiu că este de competenţa exclusivă a legiuitorului de a
institui asemenea proceduri destinate, în general, să asigure soluţionarea mai
rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanţelor judecătoreşti
de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de
judecată, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii
deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a
drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea
neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în
modalităţile instituite de lege.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate din
prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii:
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Cosmin Iosif Moţi şi de Adrian
Ropotan în dosarele nr. 2.142/109/2009 şi nr. 2.425/109/2009 ale Curţii de Apel
Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean