DECIZIE Nr.
1585 din 19 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 65 din 28 ianuarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de
Szucs Francisc în Dosarul nr. 1.397/111/2009 al Tribunalului Bihor -Secţia
civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 24 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 1.397/111/2009, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin.
(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie
ridicată de Szucs Francisc.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul susţine
că prevederile criticate sunt neconstituţionale, discriminatorii la
adresa cetăţenilor români aparţinând minorităţilor
naţionale, care nu au dreptul la folosirea limbii materne, atât oral, cât şi
în scris, în faţa instanţelor de judecată.
Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu
prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, text de lege care are următorul
conţinut: „(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai
în limba română."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1, 16, 20 alin. (1).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 13 din
Constituţie, „In România, limba oficială este limba română."
Caracterul oficial al limbii române instituie obligativitatea utilizării
acesteia în raporturile cetăţenilor cu autorităţile
statului, în această limbă fiind redactate şi aduse la
cunoştinţa publică toate actele oficiale ale statului român.
Consacrarea constituţională a caracterului oficial al limbii române
trebuie coroborată cu dispoziţiile art. 32 din Legea
fundamentală referitoare la dreptul minorităţilor naţionale
de a învăţa în limba lor maternă şi de a fi instruite în
această limbă şi cu prevederile art. 128 care reglementează
dreptul minorităţilor de a utiliza limba maternă în
justiţie. Astfel, statuând cu privire la limba în care se
desfăşoară procedura de judecată - limba română,
dispoziţiile art. 128 din Constituţie prevăd că
cetăţenii români aparţinând minorităţilor
naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa
instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice,
modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea
de interpreţi sau traduceri, stabilindu-se astfel încât să nu
împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice
cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
Aşa fiind, Curtea constată că
prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 constituie tocmai expresia
reglementării în plan legislativ a caracterului oficial al limbii române
consacrat expres de Constituţie.
Pe de altă parte, Curtea reţine că,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, în cazul în care
cetăţeanul român aparţinând unei minorităţi
naţionale solicită să se exprime în limba maternă,
instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit,
folosirea unui interpret sau traducător autorizat. Mai mult, în
situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord
să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată
trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna
administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor
contradictorialităţii, oralităţii şi
publicităţii. Dezbaterile purtate de părţi în limba
maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română,
interpretul sau traducătorul semnând toate actele întocmite, atunci când
acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii
sale.
Prin urmare, Curtea constată că legea pune la
dispoziţia părţilor, cetăţeni români aparţinând
minorităţilor naţionale, suficiente garanţii procedurale
menite să le asigure libertatea de exprimare, accesul liber la
justiţie, precum şi dreptul la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, excepţie ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr.
1.397/111/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 19 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu