Decizia Nr.155 din 12.03.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 311 din 30 mai 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Valentina Bărbăţeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.665/325/2012 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.375D/2012 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, deşi legiuitorul a înlăturat, prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, o parte din abuzurile pârâtei, ordonanţa criticată a rămas, în continuare, neconstituţională. De asemenea, partea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (C.N.A.D.N.R.), prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN), a comunicat Curţii o cerere prin care solicită judecata în lipsă şi prin care precizează că, în opinia sa, art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Apreciază că autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea ordonanţei criticate din ansamblul circumstanţelor specifice ale cauzei. Or, în art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 sunt prevăzute suficiente garanţii pentru a preveni situaţii de genul celei reclamate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15.665/325/2012, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia precizează că, în calitate de societate de leasing, a comercializat un număr mare de autovehicule, care, deşi nu se mai află în proprietatea sa, fiind înstrăinate prin finalizarea contractelor de leasing şi transferarea proprietăţii, au rămas înmatriculate pe numele său, dar nu din vina sa, ci din vina cumpărătorilor care nu şi-au transcris dreptul de proprietate pe numele lor. Arată că înţelege să critice întreaga ordonanţă, „atât în privinţa textului legii, cât mai ales în privinţa interpretării şi punerii în aplicare a prevederilor legale ale acestuia de către C.N.A.D.N.R. şi subsidiara CESTRIN“ pentru a contesta numeroasele amenzi emise în mod ilegal împotriva sa de C.N.A.D.N.R. În ceea ce priveşte prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, arată că, potrivit acestui text, contravenţia reprezintă fapta de a circula, iar nu fapta de a nu achita şi/sau deţine rovinieta, şi că numai conducătorul auto poate fi contravenientul, respectiv cel care trebuie să achite amenda, nu utilizatorul drumurilor naţionale, aşa cum e definit în art. 1 din aceeaşi ordonanţă. Susţine că este neconstituţional să răspundă proprietarul, iar, în unele cazuri, fostul proprietar al unui vehicul, pentru fapta şoferului. Solicită Curţii Constituţionale să interpreteze dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 cu privire la subiectul/persoana/entitatea la care acestea se referă, mai precis să ofere un răspuns la întrebarea cine/ce este acela care comite fapta de a circula: conducătorul auto, vehiculul însuşi sau persoana fizică sau juridică trecută în certificatul de înmatriculare al vehiculului.Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, statul având legitimitatea de a interveni prin acte normative în orice domeniu. Apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ci, dimpotrivă, este în concordanţă cu acestea sub aspectul protejării interesului social general.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte criticile formulate prin raportare la prevederile art. 44, art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, reiterează, în susţinerea punctului său de vedere, considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 836 din 16 noiembrie 2006, nr. 57 din 31 ianuarie 2008, nr. 1.323 din 11 octombrie 2011, nr. 1.142 din 13 septembrie 2011 şi nr. 87 din 7 februarie 2012. Cu privire la criticile prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, în sensul că dispoziţiile de lege atacate creează discriminări între conducătorii autovehiculelor care, în situaţiile avute în vedere de autorul excepţiei, circulă pe drumurile naţionale fără a deţine rovinietă, apreciază că, în realitate, acestea pun în discuţie modul de aplicare şi interpretare a legii de către instanţa judecătorească.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. În opinia sa, prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, care prevăd că fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă, nu aduc atingere principiului constituţional potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Precizează că, aşa cum în mod constant Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv. Apreciază că celelalte dispoziţii constituţionale invocate de autorul excepţiei nu au incidenţă în speţa de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, şi, ulterior, prin Legea nr. 144/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012.În cererea scrisă înaintată instanţei de judecată, autorul excepţiei a criticat întreaga ordonanţă. Actul de sesizare a Curţii Constituţionale îl reprezintă însă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea pronunţată de Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă, care, individualizând critica de neconstituţionalitate, a reţinut ca obiect al excepţiei doar prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra acestui din urmă text de lege, care are, în prezent, următoarea redactare: „Fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.“ În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege menţionat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 - „Egalitatea în drepturi“, art. 25 - „Libera circulaţie“, art. 44 - „Dreptul de proprietate privată“, art. 45 - „Libertatea economică“ şi art. 135 - „Economia“.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în motivarea acesteia, sunt prezentate o multitudine de aspecte de fapt care ţin de fondul procesului, referitoare la stabilirea persoanei răspunzătoare pentru săvârşirea contravenţiei şi la modalitatea concretă de săvârşire a faptei sancţionate contravenţional, aspecte a căror examinare şi apreciere intră în competenţa instanţei care a fost învestită cu soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.De altfel, pronunţându-se asupra aceluiaşi text de lege, dintro perspectivă similară, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 959 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 14 septembrie 2011, că susţinerea autorului acelei excepţii de neconstituţionalitate în sensul că ar trebui sancţionat şoferul autovehiculului care îl conduce fără să deţină rovinieta valabilă, iar nu persoana juridică proprietară a acestuia, nu constituie o critică de neconstituţionalitate, ci, mai degrabă, o apărare de fapt, ce urmează să fie analizată de instanţa învestită cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de S.C. Autosig - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.665/325/2012 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu