DECIZIE Nr.
1548 din 17 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si pct. 6 din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 21 ianuarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi
pct. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Laryfarm" - S.R.L, din comuna
Leu, judeţul Dolj, în Dosarul nr. 16.896/63/2008 al Tribunalului Dolj -
Secţia comercială.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 7 mai 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 16.896/63/2008, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct.1 lit. a) şi
pct. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Laryfarm" - S.R.L. din comuna
Leu, judeţul Dolj, într-o cauză având ca obiect deschiderea
procedurii insolvenţei.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate
sunt neconstituţionale, întrucât instituie o prezumţie de
insolventă a debitorului, de natură să-i creeze acestuia o
situaţie de inferioritate faţă de creditor, şi îl
privează de posibilitatea de a desfăşura o activitate
economică normală.
Tribunalul Dolj - Secţia comercială şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de
lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu
modificările şi completările ulterioare, având următorul
cuprins:
„In înţelesul prezentei legi, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. insolventă este
acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin
insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide şi exigibile: a) insolventă este
prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de
zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de
unul sau mai mulţi creditori;
6. prin creditor îndreptăţit să
solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a
cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este
certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de
zile."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate
susţine că prevederile de lege criticate încalcă
dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea
în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44
privind dreptul de proprietate privată şi art. 45 privind libertatea
economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor
de lege criticate prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008,
respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestora. Cu acel
prilej, s-a reţinut că acestea instituie, într-adevăr, o
prezumţie de insolventă pentru comerciantul debitor care nu stinge o
datorie exigibilă după 30 de zile de la scadenţă.
Instituirea acestei prezumţii, cu consecinţa răsturnării
probei în sarcina debitorului, este justificată însă de necesitatea
asigurării celerităţii în desfăşurarea procedurii
insolvenţei, principiu recunoscut atât pentru desfăşurarea
raporturilor de drept comercial, cât şi de nevoia de a se evita
obligaţia creditorului de a dovedi starea de insolventă, fapt ce ar
fi imposibil în condiţiile în care acesta nu are acces la documentele
debitorului şi la datele privind disponibilităţile
băneşti ale acestuia.
In ceea ce priveşte critica art. 3 pct. 6 din
Legea nr. 85/2006, Curtea a reţinut că aceasta se întemeiază, de
fapt, pe nemulţumirea autorului excepţiei cu privire la reglementarea
procedurii insolvenţei în măsura în care creditorii au la
dispoziţie şi alte mijloace procedurale pentru satisfacerea
drepturilor lor, inclusiv cele de drept comun.
In acest sens, Curtea a observat că, potrivit art.
126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul
exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând
institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii
deosebite. O situaţie deosebită o reprezintă şi starea de
insolventă cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei
creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un
termen de 30 de zile şi care, sub imperiul celerităţii specifice
soluţionării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri
speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi
reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice
frauduloase, urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu
eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii
într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.
Acest mod de reglementare este în perfect acord cu
principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care,
după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenţa
Curţii Constituţionale, nu presupune omogenitate, astfel încât
situaţii diferite justifică instituirea unui tratament juridic
diferenţiat.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia
pronunţată de Curte prin decizia menţionată, cât şi
considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta
cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Laryfarm" - S.R.L. din comuna Leu, judeţul Dolj în
Dosarul nr. 16.896/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 17 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean