DECIZIE Nr.
1536 din 17 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 720 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 99 din 12 februarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7201 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Almogim Investments
Limited în Dosarul nr. 9.924/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul
excepţiei, domnul avocat Ciprian-Constantin Răducu, cu împuternicire
avocaţială emisă de Baroul Bucureşti. Lipseşte
cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul părţii prezente
solicită admiterea excepţiei, pentru aceleaşi motive pe care
le-a invocat în faţa instanţei de judecată. Depune concluzii
scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
Invocă, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 21 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 9.924/30/2008 Tribunalul Timiş -
Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Almogim Investments Limited.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că prevederile legale atacate contravin
art. 21 şi art. 53 din Constituţie, deoarece stabilesc
formalităţi şi condiţii excesive cu privire la
modalităţile de exprimare a intenţiei părţilor, de
natură să restricţioneze accesul la justiţie şi
să conducă la tergiversarea soluţionării litigiului
comercial.
Tribunalul Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ consideră
excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile
art. 7201 din Codul de procedură civilă, text care are
următorul cuprins: „In procesele şi cererile în materie
comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare
în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin
conciliere directă cu cealaltă parte.
In scopul arătat la alin. 1, reclamantul va
convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale
şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se
sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu
dovada de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de
comunicare care asigură trimiterea textului actului şi confirmarea
primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea
înscrisurilor sub semnătura de primire.
Data convocării pentru conciliere nu se va fixa
mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un
înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul
litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.
Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, în
cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2,
dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile
se anexează la cererea de chemare în judecată."
Textele constituţionale invocate sunt cele al art.
21 privind accesul liber la justiţie şi art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia, Curtea reţine că s-a
mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de
lege criticate în prezenta cauză pentru motive similare.
Astfel, prin Decizia nr. 807 din 3 iulie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie
2008, Decizia nr. 1.153 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, şi Decizia
nr. 800 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, Curtea, respingând excepţiile ridicate,
a statuat, în esenţă, că prin instituirea procedurii prealabile
de conciliere legiuitorul a urmărit să transpună în
practică principiul celerităţii soluţionării
litigiilor dintre părţi şi să degreveze activitatea
instanţelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate
este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să
ofere părţilor posibilitatea de a se înţelege asupra
eventualelor pretenţii ale reclamantului, fără implicarea
autorităţii judecătoreşti competente. Faţă de
aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizării instanţei de
parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi
calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiţie sau a
dreptului la un recurs efectiv.
Totodată, Curtea a mai reţinut că,
pentru aceleaşi considerente, prevederile art. 7201 din Codul
de procedură civilă sunt în concordanţă cu
dispoziţiile constituţionale referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Considerentele şi soluţiile deciziilor
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu
au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a
jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7201 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Almogim Investments Limited în Dosarul nr.
9.924/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi
de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 17 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu