DECIZIE Nr.
1519 din 17 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 75 alin. (3) din Titlul VI al Legii
nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 896 din 22 decembrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (3) din Titlul VI al Legii
nr.' 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rompac Internaţional" - S.A.
şi Dan Constantin Griţac în Dosarul nr. 41.007/3/2007 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal răspunde Dan Constantin Griţac, prin
avocat, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei arată că textul
legal criticat este neconstituţional, întrucât, în cadrul opoziţiei la vânzare,
debitorul obligaţiei de plată este limitat numai la aspectele legate de
stingerea creanţei prin plată şi de modalitatea de vânzare a bunului ce constituie
obiectul executării silite.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei ridicate, arătând, în esenţă, că Legea
nr. 99/1999 este o lege specială, derogatorie de la dreptul comun.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 7 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 41.007/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri
pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Rompac Internaţional" - S.A. şi Dan Constantin Griţac într-o
cauză având ca obiect o opoziţie la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul criticat este
contrar art. 1 alin. (4) şi (5), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24 şi art. 61
alin. (1) din Constituţie, deoarece poate fi interpretat în sensul că, în
cadrul opoziţiei la vânzare, reclamantul poate critica numai aspecte legate de
stingerea creanţei prin plată şi de modalitatea de vânzare a bunului ce
constituie obiectul executării silite. In ipoteza în care creditorul optează
pentru executarea silită reglementată de Legea nr. 99/1999, titularul opoziţiei
la vânzare este lipsit de posibilitatea de a-şi formula apărările admisibile în
cadrul executării silite de drept comun. Astfel, este împiedicat accesul la
justiţie şi este încălcat dreptul la apărare, deoarece acesta poate fi
exercitat doar în limita prevederilor art. 75 alin. (3) din Legea criticată.
Or, restrângerea exerciţiului acestor drepturi este contrară dispoziţiilor art.
53 alin. (1) din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 75 alin. (3) din Titlul VI al Legii nr. 99/1999
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, care au
următorul cuprins: „Instanţa poate dispune încetarea executării pornite de
creditor, dacă debitorul a plătit potrivit art. 66, precum şi restituirea
bunului de către debitor. Dacă instanţa constată că vânzarea ar urma să se facă
cu încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) şi (3), va stabili condiţiile şi
regulile corespunzătoare şi va încuviinţa vânzarea."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind statul român, ale art.
16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind liberul acces
la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 61 alin. (1)
privind rolul Parlamentului şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului
unor drepturi şi al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se
constată că aceasta se impune să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât autorul
excepţiei se referă la o ipoteză de interpretare a dispoziţiilor criticate în
sensul căreia titularul opoziţiei la vânzare ar putea invoca numai critici
limitate la stingerea creanţei prin plată şi la modalitatea de vânzare a
bunului ce constituie obiectul executării silite, iar în acest mod s-ar aduce
atingere dispoziţiilor constituţionale menţionate.
In aceste condiţii, excepţia supusă controlului nu este
o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, deoarece critica nu vizează
dispoziţia legală, ci o ipoteză de interpretare a acestei dispoziţii de către
instanţele de judecată. Modul de aplicare şi de interpretare a legii este de
competenţa instanţelor de judecată, conform dispoziţiilor art. 126 alin. (1)
din Constituţie, potrivit cu care „Justiţia se realizează prin Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de
lege". Curtea poate exercita controlul de constituţionalitate numai cu
privire la o lege sau o ordonanţă în vigoare, sau la dispoziţii cuprinse în
acestea, iar nu şi asupra constituţionalităţii interpretării lor, potrivit
competenţei sale care este strict şi limitativ prevăzută de art. 146 lit. d)
din Constituţie şi art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 99/1999
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Rompac Internaţional" - S.A. şi Dan Constantin
Griţac în Dosarul nr. 41.007/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly