DECIZIE   Nr. 1513 din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 896 din 22 decembrie 2009

Ioan Vida                                      - preşedinte

Nicolae Cochinescu                     -judecător

Aspazia Cojocaru                        -judecător

Acsinte Gaspar                            -judecător

Petre Lăzăroiu                             -judecător

Ion Predescu                               -judecător

Puskas Valentin Zoltan                -judecător

Tudorel Toader                            -judecător

Augustin Zegrean                        -judecător

Carmen-Cătălina Gliga                - procuror

Valentina Bărbăţeanu                  - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cristina Trăilă în Dosarul nr. 10.352/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 2 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 10.352/300/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cristina Trăilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, aflată în stadiul procesual al recursului.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât, contrar dispoziţiilor constituţionale care garantează dreptul de liberă circulaţie, conferă agentului de poliţie posibilitatea de a dispune suspendarea dreptului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile. Mai susţine că se instituie o situaţie de inegalitate, fiind defavorizată persoana care, urmare a nerespectării semnificaţiei unui semn de circulaţie, a lovit un alt autovehicul, faţă de cea care nu a lovit alt vehicul, deşi a încălcat aceeaşi normă juridică.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 101 alin. (3) lit. a): „(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale."

In argumentarea neconstituţionalităţii textului de lege criticat, autorul excepţiei îşi raportează critica la prevederile art. 25 din Constituţie şi la cele ale art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră libertatea de circulaţie, precum şi la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări şi la cele ale art. 14 din convenţia amintită, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate în prezenta cauză, sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de liberă circulaţie, iar prin Decizia nr. 480 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, a constatat că acestea sunt constituţionale. In spiritul jurisprudenţei sale constante, Curtea a reţinut că dreptul la liberă circulaţie, astfel cum este consacrat prin dispoziţiile art. 25 din Legea fundamentală, vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, care nu include, însă, şi dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deţine un permis de conducere auto în acest scop. Intrucât prevederile constituţionale nu fac referire şi la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulaţie, fiecare cetăţean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), sub condiţia respectării regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora.

In continuare, Curtea constată că nu poate reţine critica potrivit căreia textul de lege criticat ar crea o situaţie discriminatorie, defavorizând persoana care, în urma nerespectării semnificaţiei unui semn de circulaţie, a lovit un alt autovehicul, faţă de persoana care nu a lovit alt vehicul, deşi a încălcat aceeaşi normă juridică. In repetate rânduri, Curtea Constituţională a stabilit, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii atâta vreme cât situaţiile avute în vedere sunt diferite. Or, în cazul de fată, este evidentă deosebirea existentă între cele două ipoteze evocate de autorul excepţiei. Deşi desprinde identitatea situaţiilor din nesocotirea aceleiaşi prevederi legale, respectiv cea referitoare la nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, autorul excepţiei omite să observe că situaţiile juridice evidenţiate sunt esenţialmente diferite sub aspectul consecinţelor acestei nerespectări. Producerea unui accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale reprezintă o justificare obiectivă şi raţională care îndreptăţeşte legiuitorul să stabilească un tratament juridic diferenţiat faţă de situaţia în care un astfel de accident nu a avut loc.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cristina Trăilă în Dosarul nr. 10.352/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu