DECIZIE Nr.
151 din 10 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 si 4 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 125 din 2 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeş în
Dosarul nr. 3.897/280/2008 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
consilierul juridic Daniela Mincă, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte
partea Societatea Comercială „Centru Medical Mipet" - S.R.L, din
Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Consilierul juridic solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.897/280/2008, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost
ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeş într-o cauză civilă având ca
obiect o ordonanţă preşedinţială.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 581 alin. 1 şi 4 din
Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin.
(1), (2) şi (3), art. 20, art. 21 alin. (1) şi (2)'şi art. 24. In acest sens,
arată că „dispoziţiile care reglementează ordonanţa preşedinţială sunt sumare
şi nu asigură desfăşurarea unui proces echitabil şi exercitarea dreptului la
apărare." De asemenea, consideră că „procedura ordonanţei preşedinţiale
este discriminatorie faţă de justiţiabilii care urmează procedura obişnuită,
iar prin aplicarea ei în litigiile care au ca obiect obligaţia de a face
(dreptul judecătorului de a constrânge o autoritate să încheie un contract), se
ajunge la încălcarea principiului autonomiei de voinţă şi a libertăţii de
alegere a persoanei cu care se contractează."
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece „prin
procedura prevăzută de art. 581 din Codul de procedură civilă nu se urmăreşte
prejudecarea fondului cauzei şi deci nu se analizează temeinicia pretenţiilor
reclamantului."
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, cu
următorul conţinut:
„Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în
cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere,
pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi
pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. [...]
Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va
putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen."
Acest text de lege este raportat la prevederile
constituţionale ale art. 16 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la egalitatea în
drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile
omului, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art.
24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra constituţionalităţii textului
de lege criticat, acesta fiind raportat la aceleaşi prevederi din Constituţie
ca şi cele invocate în cauza de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 244 din 4 martie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, Curtea a
statuat că prin procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de
procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei
persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor
şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în
plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei, prin
cerere de ordonanţă preşedinţială, şi aceasta în cazuri grabnice, pentru
păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Intrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât
considerentele, cât şi soluţiile deciziei menţionate îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorul
excepţiei, cum ar fi acela că reglementarea ordonanţei presedintiale este prea
sumară, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece nu reprezintă
veritabile critici de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeş în Dosarul nr. 3.897/280/2008
al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman