DECIZIE Nr. 151 din 8 mai 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7
din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea
disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 475 din 20 august 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind
masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu
modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"STELSIM COM" - S.R.L. din Ernei, judetul Mures, in Dosarul nr.
3.118/2000 al Judecatoriei Targu Mures.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens Decizia
Curtii Constitutionale nr. 104 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
3.118/2000, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a
agentilor economici, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "STELSIM COM" - S.R.L. din Ernei, judetul
Mures.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca
dispozitiile legale invocate sunt contrare prevederilor art. 134 alin. (1) si
alin. (2) lit. a) si b), ale art. 135 alin. (6) si ale art. 49 alin. (1) din
Constitutie, sustinandu-se ca aceste dispozitii legale aduc o restrangere
exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale, fara sa fie indeplinite
conditiile prevazute la art. 49 din Constitutie. De asemenea, autorul exceptiei
considera ca raspunderea contraventionala, stabilita in temeiul art. IV din
ordonanta criticata, este consecinta neexecutarii unei obligatii contractuale
"fara interventia statului". Or, in aceste conditii, executarea sau
neexecutarea unei clauze stipulate in contract nici nu poate fi sanctionata de
stat, care nu este parte in acel contract, ci numai de partile contractante,
care au la indemana mijloacele procedurale de executare a contractului sau de
sanctionare a neexecutarii acestuia. In opinia autorului exceptiei ordonanta
aduce atingere si prevederilor art. 135 alin. (6) din Constitutie, deoarece
sumele obtinute sau pe cale de a fi obtinute prin aceste operatiuni de
import-export intra in patrimoniul unei societati comerciale cu capital privat,
in a carei ordine juridica nu se poate interveni fortat, din afara, de catre
stat, prin masuri administrative. In acest mod proprietatea privata nu mai este
inviolabila, iar statul se imbogateste fara just temei prin
"confiscare".
Judecatoria Targu Mures, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este
neintemeiata, deoarece obligatia de repatriere a valutei si efectuarea
operatiunilor prin conturile deschise in Romania la bancile autorizate nu
incalca prevederile art. 49 alin. (1) din Constitutie, care reglementeaza
situatiile in care poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau al unor
libertati. Instanta de judecata considera ca dispozitiile legale criticate nu
incalca nici prevederile art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) si nici
pe cele ale art. 135 alin. (6) din Constitutie, referitoare la inviolabilitatea
proprietatii private, care nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor
nationale in activitatea financiara si valutara. Economia de piata si
libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei,
a termenului maxim de repatriere, intrucat de constituirea fondurilor valutare
depinde insasi functionarea sistemului economic. In final, instanta considera
ca desfasurarea activitatii agentilor economici trebuie sa se realizeze in
acord cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 18/1994, aprobata prin Legea nr.
12/1995, si in privinta incasarii sumelor in valuta aferente importurilor de
marfuri, executarii de lucrari si prestatiilor de servicii in strainatate, prin
conturile deschise in Romania la banci autorizate.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia este neintemeiata,
deoarece, pe de o parte, activitatea de comert international a agentilor
economici se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice, iar pe de alta parte,
este necesar ca aceasta activitate sa fie in concordanta cu interesul national,
economia de piata si libertatea comertului nejustificand incalcarea obligatiei
de repatriere a valutei, precum si a termenului maxim de repatriere a acesteia,
legea neprevazand alternative de stingere a obligatiilor de plata cu partenerii
contractuali externi. Se considera, de asemenea, ca in politica sa economica
statul roman este tinut sa apere si sa promoveze interesul public in cadrul
economiei nationale, avand indatorirea de a interveni in activitatile
economice, politica legislativa constituind una dintre parghiile specifice de
interventie a statului in economie.
Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului nu au comunicat
punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea
disciplinei financiare a agentilor economici (publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994), aprobata cu modificari prin
Legea nr. 12/1995 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 27
din 7 februarie 1995). Acest text legal are urmatoarea redactare: "In
vederea consolidarii regimului valutar in vigoare si intaririi disciplinei
financiare privind disponibilitatile in conturile valutare, se stabilesc
urmatoarele: [...]
7. In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si
6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei
eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor
aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
- 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de
pana la 30 de zile calendaristice;
- 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri
intre 30 si 60 de zile calendaristice;
- 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna
calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in
termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile
stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin
prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
Textele constitutionale, invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate,
sunt:
Art. 49 alin. (1)
"Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de
grav.";
Art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b)
"(1) Economia Romaniei este economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si
valutara;";
Art. 135 alin. (6)
"Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
I. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
alineatul final al textului legal supus controlului de constitutionalitate face
referire la Legea nr. 76/1992, lege abrogata expres prin art. 11 lit. c) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea
blocajului financiar si a pierderilor din economie (publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997). Ca urmare, in cazul
depasirii termenului prevazut la alineatul final al pct. 7 al art. IV din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu se vor mai putea aplica sanctiunile
reglementate prin Legea nr. 76/1992, la care se adauga o majorare de 50%,
deoarece un text legal, care face trimitere la o norma care, intre timp, a
iesit din vigoare, nu mai produce efecte juridice.
In consecinta, prevederile alineatului final al pct. 7 al art. IV din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu pot constitui obiectul controlului de
neconstitutionalitate, avand in vedere ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala are competenta de a decide
numai asupra normelor juridice in vigoare. Prin urmare, in temeiul alin. (6) al
art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptia de neconstitutionalitate a
alineatului final al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994
este inadmisibila, urmand sa fie respinsa.
II. In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile alin. 1 si 2 ale
pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 ar incalca prevederile
art. 135 alin. (6) din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate
privata, Curtea constata ca principiul inviolabilitatii proprietatii private nu
justifica utilizarea bunurilor obiect al acestei categorii de proprietate,
indiferent de natura lor, pentru incalcarea unui interes national, asa cum este
acela al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare in vederea efectuarii
obligatiilor externe de plata ale economiei. In acest sens Curtea
Constitutionala s-a pronuntat, de altfel, si prin Decizia nr. 161 din 10
noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din
11 ianuarie 1999.
Referitor la incalcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 49
din Constitutie Curtea observa ca acestea nu au incidenta in cauza, deoarece se
refera la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
fundamentale ale cetatenilor, iar nu la restrangerea drepturilor unor societati
comerciale, precum in speta.
Curtea constata ca nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin
art. IV pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt incalcate
prevederile art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, ci,
dimpotriva, retine ca acestea sunt respectate, deoarece tocmai in temeiul art.
134 alin. (2) lit. b) "Statul trebuie sa asigure: [...] b) protejarea
intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara".
Intr-adevar, Curtea observa ca ordonanta criticata are ca scop insasi
protejarea intereselor nationale prin consolidarea regimului valutar,
asigurarea disponibilitatilor valutare necesare in vederea indeplinirii
obligatiilor externe de plata ale economiei. Nici economia de piata si nici
libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a
valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea
fondurilor valutare depinde insasi functionarea sistemului economic, astfel
incat autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de comert
exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor obligatii.
In acest sens Curtea Constitutionala s-a pronuntat, de altfel, si prin
Decizia nr. 209 din 25 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001, respingand exceptia de
neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, modificata. Cu acel prilej Curtea a retinut,
in esenta, ca inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii private nu
poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea
financiara si valutara, in stadiul actual de dezvoltare a economiei de piata.
Nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea
obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere,
deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea insasi a
sistemului economic, astfel ca autonomia juridica a agentilor economici in
activitatea de comert exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor
obligatii. De asemenea, prin Decizia nr. 161 din 10 noiembrie 1998, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1999, s-a
statuat: "In sfarsit, nu este intemeiata nici sustinerea potrivit careia
prin textul de lege atacat se instituie o raspundere obiectiva. Intr-adevar, in
cauza nici nu s-ar putea pune problema unei raspunderi obiective, intrucat,
prin ipoteza, fiind vorba de savarsirea unei contraventii, elementul vinovatiei
este de esenta acesteia si, de aceea, in lipsa vinovatiei nu se poate aplica
niciodata o sanctiune contraventionala. Desigur, existenta sau inexistenta
acesteia este un element al starii de fapt, a carei apreciere este de atributul
exclusiv al instantei de judecata."
Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o schimbare a
jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele deciziei amintite isi
pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi in privinta art. IV pct. 7 alin 1,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor alineatului final al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor
economici, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "STELSIM COM" - S.R.L. din Ernei, judetul Mures, in
Dosarul nr. 3.118/2000 al Judecatoriei Targu Mures.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct.
7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, exceptie invocata de
acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Cristina Radu
OPINIE SEPARATA
Suntem de acord cu solutia pronuntata sub aspectul dispozitiilor art. IV
pct. 7 alin. 2 si alineatul final din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind
masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici,
modificata.
Pe de alta parte, consideram ca prin decizia pronuntata trebuia sa se
admita in parte exceptia de neconstitutionalitate, constatandu-se ca
dispozitiile art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,
modificata, sunt neconstitutionale, in masura in care prin aceste dispozitii
legale a fost instituita raspunderea contraventionala obiectiva a persoanelor
juridice si fizice care nu respecta termenele prevazute de reglementarile
juridice aplicabile pentru repatrierea incasarilor in valuta.
Motivele pentru care apreciem ca se impunea aceasta solutie sunt cuprinse
in considerentele opiniei separate pe care am formulat-o la Decizia nr. 150 din
8 mai 2001.
Cu acel prilej, in finalul considerentelor, am aratat ca organele de stat -
inclusiv instantele judecatoresti - carora le revine atributia de a face
aplicarea dispozitiilor art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr.
18/1994, modificata, nu pot proceda la aplicarea amenzilor contraventionale
prevazute de acest text legal pe baza simplei constatari a existentei unei
situatii de fapt: nerespectarea termenelor, stabilite prin reglementarile
relevante aplicabile, pentru repatrierea incasarilor in valuta. Chiar daca este
dovedita existenta unei asemenea situatii de fapt, este necesar sa fie
examinata, pe baza de probe administrate potrivit legii, si posibilitatea ca
fapta constand in nerespectarea termenelor mentionate sa nu fi fost savarsita
cu vinovatie.
De altfel, aceasta din urma obligatie a organelor de stat abilitate sa faca
aplicarea dispozitiilor legale examinate este recunoscuta, indirect, si de
catre majoritatea membrilor Curtii Constitutionale, intrucat atat in motivarea
Deciziei nr. 150 din 8 mai 2001, cat si in aceea a deciziei la care se refera
prezenta opinie separata sunt reluate urmatoarele considerente ale Deciziei
Curtii Constitutionale nr. 161 din 10 noiembrie 1998: "In sfarsit, nu este
intemeiata nici sustinerea potrivit careia prin textul de lege atacat se
instituie o raspundere obiectiva. Intr-adevar, in cauza nici nu s-ar putea pune
problema unei raspunderi obiective, intrucat, prin ipoteza, fiind vorba de
savarsirea unei contraventii, elementul vinovatiei este de esenta acesteia si,
de aceea, in lipsa vinovatiei nu se poate aplica niciodata o sanctiune
contraventionala. Desigur, existenta sau inexistenta acesteia este un element
al starii de fapt, a carei apreciere este de atributul exclusiv al instantei de
judecata."
Asa fiind, rezulta ca membrii Curtii Constitutionale retin - in
unanimitate, dar prin modalitati diferite de solutionare a exceptiei de
neconstitutionalitate - ca este inadmisibila aplicarea sanctiunii
contraventionale prevazute la art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994, modificata, atunci cand fapta nu a fost savarsita cu vinovatie.
Lucian Mihai
Romul Petru Vonica
Nicolae Popa
Kozsokar Gabor