DECIZIE   Nr. 149 din 25 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 408 din  6 mai 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicata de Serban Simedrea in Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca autorul exceptiei a depus la dosar note scrise in sensul admiterii acesteia.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 8 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 2.520/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicata de Serban Simedrea intr-o cauza de contencios administrativ.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001, potrivit carora autoritatile si institutiile publice asigura accesul la informatiile de interes public prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop, iar refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat pentru aplicarea legii constituie abatere ce atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat, contravin art. 16 din Constitutie, republicata, privind egalitatea in drepturi. Contrarietatea consta in aceea ca refuzul accesului la informatiile de interes public angajeaza doar raspunderea persoanei din compartimentul relatii publice, desemnata pentru aplicarea prevederilor legii, iar nu si a conducatorului autoritatii sau institutiei publice, asigurandu-i acestuia "impunitate si imunitate".
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca stabilirea prin lege a modalitatilor concrete de asigurare a accesului la informatiile de interes public solicitate, printr-un anume compartiment sau de catre anumite persoane desemnate, nu reprezinta o imunitate a conducatorilor autoritatilor publice si nici o situare a acestora mai presus de lege.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 este neintemeiata. In acest sens arata ca "prevederea in lege a modalitatii prin care autoritatile publice locale sau centrale asigura accesul la informatiile de interes public nu afecteaza principiul egalitatii in fata legii, ci stabileste doar procedura concreta prin care cetatenii, in aplicarea dreptului constitutional la informatie, au acces la informatiile de interes public pe care le solicita".
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, intrucat acestea asigura un tratament egal al cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, intre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si angajatul desemnat sa asigure aplicarea ei exista o diferenta, care decurge din obligatiile fiecaruia, ceea ce justifica, in mod obiectiv si rational, un tratament juridic diferit. In acest sens invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 3: "Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.";
    - Art. 21: "(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.
    (2) Impotriva refuzului prevazut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata.
    (3) Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 16 din Constitutie, modificat si completat prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, al carui continut este urmatorul: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in esenta, critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea potrivit careia refuzul explicit sau tacit al accesului la informatiile de interes public angajeaza doar raspunderea persoanei din compartimentul relatii publice, desemnata pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001, iar nu si a conducatorului autoritatii sau institutiei publice, asigurandu-i acestuia "impunitate si imunitate".
    Art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 contin prevederi referitoare la modul in care autoritatile si institutiile publice asigura accesul la informatiile de interes public, precum si constituirea ca abatere disciplinara a refuzului explicit sau tacit de a furniza informatiile solicitate, de catre angajatul desemnat pentru aplicarea prevederilor acestei legi. Inexistenta in Legea nr. 544/2001 a unor prevederi care sa angajeze raspunderea juridica a conducatorului autoritatii sau institutiei publice nu reprezinta, asa cum sustine autorul exceptiei, "impunitate si imunitate a ministrului, a sefului de drept al institutiei", ci optiunea legiuitorului de a sanctiona disciplinar salariatul desemnat cu aplicarea dispozitiilor legii, in cazul in care acesta nu-si indeplineste atributiile din sfera sa de competenta. Un asemenea aspect, al extinderii dispozitiilor de lege criticate la alte situatii neprevazute in text, prin adaugarea in cuprinsul ei a unor noi reglementari, nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci, asa cum s-a mai pronuntat Curtea Constitutionala, de exemplu prin Decizia nr. 177 din 16 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640 din 29 decembrie 1999, acesta este atributul exclusiv al puterii legiuitoare.
    Curtea nu poate retine nici sustinerea potrivit careia textele de lege criticate incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, prevazut de dispozitiile art. 16 din Constitutie, republicata, deoarece principiul egalitatii nu inseamna si uniformitate. Astfel, in cauza, intre angajatul desemnat de autoritatea sau institutia publica sa asigure aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 si conducatorul autoritatii publice respective exista o diferenta, care decurge din obligatiile fiecaruia, stabilite prin lege. Asa fiind, in sensul celor statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa constanta, de exemplu prin Decizia nr. 229 din 14 decembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, in mod obiectiv si rational, la situatii diferite se justifica un tratament juridic diferentiat.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicata de Serban Simedrea in Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu