DECIZIE Nr.
1482 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 42 din 19 ianuarie 2010
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Simona Ricu -
procuror
Mihaela Senia Costinescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Achim în
Dosarul nr. 804/105/2009 al Tribunalului Prahova - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul nu şi-a
motivat critica.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 18 mai 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 804/105/2009, Tribunalul Prahova -
Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru
soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 318 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria
Achim, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii
în anulare.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autoarea arată
că recalificarea de către instanţa de control judiciar a
căii de atac ca fiind recurs, la al cincilea termen, fără a i se
da posibilitatea părţii de a formula cerere de repunere în termen,
potrivit art. 103 din Codul de procedură civilă, şi respingerea
acestuia ca nemotivat constituie o eroare materială cu privire la
aspectele formale ale judecăţii, care împietează asupra
dreptului la apărare al părţii.
Tribunalul Prahova - Secţia civilă apreciază că accesul liber la justiţie constituie un
drept fundamental cetăţenesc pentru asigurarea căruia se impune
respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces - principiul
contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. Limitarea
cazurilor în care poate fi formulată contestaţia în anulare la
existenţa unor greşeli materiale, astfel cum prevede art. 318 din
Codul de procedură civilă, constituie o îngrădire a acestui
drept, contrar dispoziţiilor constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu
dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă,
care au următorul conţinut: „Hotărârile instanţelor de
recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este
rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând
recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală
să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privitoare la
accesul liber la justiţie şi art. 10 din Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse
controlului instanţei de contencios constituţional pentru critici
similare. Astfel, prin Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, Curtea
Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate şi a decis că prevederile de lege
criticate sunt norme de procedură şi se aplică tuturor
persoanelor aflate într-o situaţie juridică identică, în acord
cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit
cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti
şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorul
este liber să dispună cu privire la aceasta. In plus,
contestaţia în anulare ca mijloc procedural de acces la o
instanţă superioară de control este o cale extraordinară de
atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute
de lege, prin care se urmăreşte anularea unei hotărâri
definitive dacă la pronunţarea ei nu s-au observat
neregularităţile actelor de procedură ori dacă soluţia
este rezultatul unei erori materiale evidente. Aşa fiind, prin acest
mijloc instanţa este ţinută să verifice numai dacă există
vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să
examineze justeţea soluţiei pronunţate. Partea interesată
are posibilitatea de a-şi valorifica drepturile în faţa
judecătorului fondului ori în faţa judecătorului în căile
ordinare de atac, fără a se putea admite soluţia
reexaminării sine die a unei hotărâri judecătoreşti,
întrucât, cu excepţia materiei penale, liberul acces la justiţie este
pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea
valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze
cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale.
Atât considerentele, cât şi soluţia deciziei
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, neexistând
temeiuri pentru modificarea jurisprudenţei Curţii în această
materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Maria Achim în Dosarul nr. 804/105/2009 al
Tribunalului Prahova - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 10 noiembrie 2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu