DECIZIE   Nr. 148 din 16 aprilie 2003

privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 317 din 12 mai 2003

    In temeiul art. 144 lit. a) din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei.
    Prin Incheierea din 8 aprilie 2003 Plenul Curtii Constitutionale a dispus declansarea procedurii jurisdictionale privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, depusa la Curte de presedintele Camerei Deputatilor, impreuna cu tabelele cuprinzand semnaturile a 233 de deputati si 94 de senatori, si cu avizul Consiliului Legislativ.
    Deputatii semnatari ai propunerii legislative de revizuire sunt urmatorii:
    Adrian Nastase, Valer Dorneanu, Viorel Hrebenciuc, Viorica Afrasinei, Alexandru Sassu, Alexandru Lapusan, Florea Voinea, Gheorghe Ana, Petru Andea, Andrei Ioan, Ecaterina Andronescu, Niculae Napoleon Antonescu, Iosif Armas, Eugen Arnautu, Mihai Balta, Mihai Bar, Radu Liviu Bara, Daniela Bartos, Cornel Badoiu, Dumitru Bentu, Victor Bercaroiu, Endre Bereczki, Ioan Bivolaru, Vasile Bleotu, Dumitru Boabes, Minica Boaja, Ion Bozga, Ovidiu Brinzan, Mircea Bucur, Ion Burnei, Dumitru Buzatu, Valentin Gigel Calcan, Gheorghe Romeo Leonard Cazan, Stefan Cazimir, Adrian Casunean-Vlad, Dumitru Chirita, Vasile Silvian Ciuperca, Minodora Cliveti, Dorel Petru Craciun, Nicoara Cret, Marin Cristea, Matei-Agathon Dan, Aurel Daraban, Traian Dobre, Smaranda Dobrescu, George Dragu, Doina Micsunica Dretcanu, Cristian Sorin Dumitrescu, Carmen Dumitriu, Gheorghe Dutu, Mihail Faca, Ion Florescu, Acsinte Gaspar, Filip Georgescu, Florin Georgescu, Adrian Gheorghiu, Viorel Gheorghiu, Georgiu Gingaras, Stefan Giuglea, Petre Godja, Nicolae Gradinaru, Neculai Grigoras, Aurel Gubandru, Marian Ianculescu, Valentin Adrian Iliescu, Adrian Ionel, Dan Ionescu, Razvan Ionescu, Florin Iordache, Scarlat Iriza, Maria Lazar, Lucia Cornelia Lepadatu, Dorin Lazar Maior, Gheorghe Marcu, Gheorghe Marin, Ionel Marineci, Mihai-Adrian Malaimare, Vasile Mihalachi, Petru Serban Mihailescu, Vasile Miron, Manuela Mitrea, Miron Tudor Mitrea, Anton Mitaru, Ion Mocioalca, Tudor Mohora, Carmen Ileana Moldovan, Petre Moldovan, Eugenia Moldoveanu, Marian Adrian Motoc, Ovidiu Tiberiu Musetescu, Petre Naidin, Rodica Nassar, Liana Elena Naum, Vald Gheorghe Nadejde, Ion Neagu, Victor Neagu, Horia Ion Neamtu, Tiberiu Paul Neamtu, Cristian Nechifor, Dan Nica, Ion Nicolae, Mihai Nicolescu, Eugen Nicolicea, Constantin Niculescu, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvaz, Constantin Nita, Ionel Olteanu, Ion Oltei, Ioan Mircea Pascu, Valentin Paduroiu, Ovidiu Cameliu Petrescu, Radu Podgoreanu, Virgil Popa, Gheorghe Popescu, Dan Ioan Popescu, Catalin Popescu, Virgil Popescu, Petre Posea, Ristea Priboi, Vasile Puscas, Hildegard Carola Puwak, Dan Grigore Rasovan, Ion Radoi, Gheorghe Rosculet, Ioan Rus, Cristian Sandache, Alecu Sandu, Ion Florentin Sandu, Marian Sarbu, Tiberiu-Sergius Sbarcea, Constantin Selagea, Nicolae Sersea, Adrian Severin, Mihail Sireteanu, Nicu Spiridon, Ioan Stan, Ion Stan, Zisu Stanciu, Alexandru-Octav Stanescu, Timotei Stuparu, Vasile Suciu, Gheorghe Suditu, Ion Stefan, Codrin Stefanescu, Luca Stefanoiu, Pavel Tarpescu, Culita Tarata, Constantin Teculescu, Ioan Timis, Pavel Todoran, Mihai Tudose, Alexandru Tibulca, Iulian-Costel Tocu, Aurelia Vasile, Dan Verbina, Madalin Voicu, Dorel Zavoianu, Valeriu Stefan Zgonea, Dorel Bahrin, Pavel Cherescu, Nicu Cojocaru, Amalia Balasoiu, Mihaela Mandrea-Muraru, Constantin Florentin Moraru, Ioan Mihai Nastase, Octavian Constantin Petrus, Olga-Lucheria Voinea, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu Nicolae Gheorghiof, Puiu Hasotti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Catalin Micula, Monica Octavia Musca, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Dan Costache (Dinu) Patriciu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Vasile Predica, Dan Radu Rusanu, Nini Sapunaru, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Valeriu Stoica, Radu Stroe, Attila-Bela-Ladislau Kelemen, Attila Varga, Iulia Pataki, Istvan Antal, Ferenc Asztalos, Dezideriu Coloman Becsek-Garda, Gyongyike Bondi, Laszlo Borbely, Istvan Erdei Doloczki, Sandor Konya-Hamar, Csaba-Tiberiu Kovacs, Grigore Makkai, Robert Kalman Raduly, Ervin-Zoltan Szekely, Sandor Tamas, Gheorghe Tokay, Iuliu Vida, Iuliu Winkler, Varujan Pambuccian, Dorel Dorian, Sotiris Fotopolos, Cerchez Metin, Gheorghe Firczak, Ana Florea, Slavomir Gvozdenovici, Miron Ignat, Ileana Stana-Ionescu, Longher Ghervazen, Oana Manolescu, Petru Mirciov, Nicolae Paun, Mihai Radan, Negiat Sali, Vasile Ionel Savu, Stefan Tcaciuc, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Cornel Boiangiu, Vasile Mandroviceanu, Sever Mesca, Ion Mogos, Ilie Neacsu si Raj Tunaru.
    Senatorii semnatari ai initiativei legislative de revizuire sunt urmatorii:
    Ion Solcanu, Dionisie Bucur, Maria Antoaneta Dobrescu, Doru Ioan Taracila, Marin Dinu, Constantin Alexa, Victor Apostolache, Alexandru Athanasiu, Viorel Balcan, Doru Laurian Badulescu, Liviu Doru Bindea, Serban Alexandru Bradisteanu, Alin Theodor Ciocarlie, Octav Cozmanca, Avram Craciun, Trita Fanita, Cornel Filipescu, Ion Gogoi, Ioan Guga, Ion Harsu, Gheorghe Hoha, Ion Honcescu, Florin Hritcu, Ion Iliescu, Antonie Iorgovan, Aureliu Leca, Liviu Maior, Vintila Matei, Viorel Matei, Vasile Mocanu, Tudor Marius Munteanu, Ioan Nicolaescu, Sergiu Florin Nicolaescu, Constantin Nicolaescu, Traian Novolan, Sorin Mircea Oprescu, Octavian Opris, Adrian Paunescu, Ilie Platica Vidovici, Ioan Pop de Popa, Dan Mircea Popescu, Laurentiu Mircea Popescu, Ion Predescu, Emilian Prichici, Mihai Radu Pricop, Ghiorghi Prisacaru, George Mihail Pruteanu, Nelu Pujina, Constantin Radu, Dan Nicolae Rahau, Nora Cecilia Rebreanu, Traian Rece, Aristide Roibu, Ion Seche, Niculae Sin, Elena Sporea, Rodica Mihaela Stanoiu, Fevronia Stoica, Rodica Selaru, Viorel Stefan, Emil Razvan Theodorescu, Constantin Toma, Nicolae Vacaroiu, Melu Voinea, Grigore Zanc, Ioan Cristolovean, Vasile Duta, Avram Filipas, Simona Marinescu, Sorin Adrian Vornicu, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Nicolae-Vlad Popa, Ion Sarbulescu, Nicolae Paul Anton Pacuraru, Dan Constantinescu, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu-Quintus, Mircea Teodor Iustian, Paun-Ion Otiman, Corin Penciuc, Alexandru Paleologu, Attila Verestoy, Karoly Ferenc Szabo, Alexandru Kereskenyi, Peter Eckstein Kovacs, Gyorgy Frunda, Bela Marko, Csaba Nemeth, Stefan Pete, Valentin-Zoltan Puskas, Denes Seres, Csaba Sogor, Borbala Vajda.
    Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei are urmatoarea redactare:
    <<Art. I. - Constitutia Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991, se modifica si se completeaza astfel:
    1. Dupa alineatul (3) al articolului 1 se adauga doua noi alineate, (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
    "(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
    (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie."
    2. Alineatul (1) al articolului 2 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."
    3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai."
    4. Articolul 9 se modifica astfel:
    - Denumirea este: "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 9. - Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor si ale membrilor asociatiilor patronale sau profesionale."
    5. Dupa alineatul (2) al articolului 11 se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
    "(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei."
    6. Alineatul (3) al articolului 16 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii."
    7. Alineatul (1) al articolului 19 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. Cetatenii romani pot fi extradati in baza tratatelor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate."
    8. Dupa alineatul (2) al articolului 21 se adauga doua noi alineate, (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
    "(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative daca legea nu prevede altfel."
    9. Articolul 23 se modifica astfel:
    - Alineatul (4) are urmatorul cuprins:
    "(4) Arestarea preventiva se dispune numai de instanta de judecata."
    - Dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (4^1), (4^2) si (4^3), cu urmatorul cuprins:
    "(4^1) In cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru o durata de cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate o durata de cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca 120 de zile.
    (4^2) In faza de judecata arestarea preventiva se mentine pana la implinirea duratei de 30 de zile atunci cand aceasta masura a fost dispusa in faza de urmarire penala si se poate prelungi cu cate o durata de cel mult 30 de zile, daca instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
    (4^3) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege."
    - Alineatul (6) are urmatorul cuprins:
    "(6) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege."
    10. Alineatul (3) al articolului 27 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(3) Perchezitiile pot fi dispuse de judecator si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege."
    11. Alineatul (5) al articolului 32 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii."
    12. Articolul 41 se modifica astfel:
    - Denumirea este: "Dreptul de proprietate privata"
    - Alineatul (2) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin legea organica, precum si prin mostenire legala."
    - Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3^1), cu urmatorul cuprins:
    "(3^1) Este interzisa trecerea silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei etnice, religioase, politice sau de alta natura a titularilor."
    - Dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat, (7^1), cu urmatorul cuprins:
    "(7^1) Prezumtia prevazuta la alineatul (7) nu este aplicabila pentru bunurile dobandite ca urmare a valorificarii veniturilor realizate din infractiuni."
    13. La articolul 46, termenii "persoane handicapate" si "handicapati" se inlocuiesc cu termenul "persoane cu handicap".
    14. Dupa articolul 46 se introduce un nou articol, 46^1, cu urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Ocrotirea mediului inconjurator"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 46^1. - Statul si autoritatile publice sunt obligate sa ia masuri pentru ocrotirea si refacerea mediului inconjurator, precum si pentru mentinerea echilibrului ecologic."
    15. Articolul 48 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
    (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege.
    (3) Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului nu inlatura, in conditiile legii, raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta."
    16. Alineatul (2) al articolului 49 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie facuta in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
    17. Articolul 51 se abroga.
    18. Alineatul (2) al articolului 52 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Conditiile efectuarii serviciului militar pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani, se vor stabili prin lege organica."
    19. Articolul 55 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "Art. 55. - (1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 4 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.
    (2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
    (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica."
    20. Articolul 62 se modifica si se completeaza astfel:
    - Denumirea este: "Sedintele Camerelor"
    - Alineatul (1) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate."
    - Partea introductiva a alineatului (2) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:"
    - Prevederile literelor f), g) si h) ale alineatului (2) se modifica si au urmatorul cuprins:
    "f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii, examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
    g) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;
    h) numirea Avocatului Poporului;"
    - Dupa litera h) a alineatului (2) se introduc doua noi litere, i) si j), cu urmatorul cuprins:
    "i) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
    j) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei, legilor organice sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna."
    21. Alineatul (1) al articolului 67 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului. Juramantul se stabileste prin lege organica."
    22. Articolul 69 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie."
    23. Articolul 70 se abroga.
    24. Articolul 71 se abroga.
    25. Alineatul (3) al articolului 72 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(3) Prin lege organica se reglementeaza:
    a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
    b) organizarea si functionarea partidelor politice;
    c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
    d) organizarea si desfasurarea referendumului;
    e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
    f) regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
    g) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
    h) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
    i) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
    j) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
    k) organizarea generala a invatamantului;
    l) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
    m) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
    n) statutul minoritatilor nationale din Romania;
    o) regimul general al cultelor;
    p) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice."
    26. Articolul 73 se modifica si are urmatorul cuprins:
    - Alineatul (1) are urmatorul cuprins:
    "(1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete si in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative."
    - Alineatul (3) are urmatorul cuprins:
    "(3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte in prima lectura."
    - Alineatul (5) are urmatorul cuprins:
    "(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte in prima lectura."
    27. Dupa articolul 73 se introduce un nou articol, 73^1, cu urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Sesizarea Camerelor"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 73^1. - (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, in prima lectura, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la art. 31 alin. (5), art. 37 alin. (3), art. 52 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 72 alin. (3) lit. e), i), k), l), art. 79 alin. (2), art. 101 alin. (3), art. 104 alin. (2), art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (2) si (3), art. 119 alin. (2), art. 125 alin. (4) si (5) si art. 140 alin. (4). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, in prima lectura, Senatului.
    (2) Camera sesizata in prima lectura se pronunta in termen de 30 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita, termenul este de 45 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa au fost adoptate tacit.
    (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite, pentru a doua lectura, la cealalta Camera, care va decide definitiv."
    28. Articolul 75 se abroga.
    29. Articolul 76 se abroga.
    30. Articolul 78 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei."
    31. Articolul 84 se modifica astfel:
    - Alineatul (2) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile alin. (1) al art. 69 se aplica in mod corespunzator."
    - Alineatul (3) se abroga.
    32. Dupa alineatul (2) al articolului 85 se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
    "(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alin. (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru."
    33. Alineatul (1) al articolului 91 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege."
    34. Dupa articolul 95 se introduce un nou articol, 95^1, cu urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Punerea sub acuzare"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 95^1. - Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare."
    35. Dupa alineatul (2) al articolului 106 se introduce un nou alineat, (2^1), cu urmatorul cuprins:
    "(2^1) Presedintele Romaniei nu poate revoca primul-ministru."
    36. Articolul 111 se modifica si se completeaza astfel:
    - Denumirea este: "Intrebari, interpelari si motiuni simple"
    - Alineatul (2) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa isi exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa sau, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari."
    37. Alineatul (3) al articolului 113 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alin. (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern."
    38. Articolul 114 se modifica si se completeaza astfel:
    - Alineatul (4) are urmatorul cuprins:
    "(4) In situatii extraordinare, a caror reglementare nu comporta sub nici o forma amanarea, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, avand obligatia motivarii in cuprinsul acestora a masurilor dispuse. Ordonanta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite la cea de-a doua Camera care decide, de asemenea, in procedura de urgenta. Ordonanta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta de alin. (1) al art. 74."
    - Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, (4^1), cu urmatorul cuprins:
    "(4^1) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale ale cetatenilor si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica."
    - Alineatul (5) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(5) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alin. (3)."
    - Dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, (5^1), cu urmatorul cuprins:
    "(5^1) Prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei."
    39. Articolul 117 se modifica astfel:
    - Alineatul (1) are urmatorul cuprins:
    "(1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. In conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, armata contribuie la apararea colectiva in sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii."
    - Alineatul (3) are urmatorul cuprins:
    "(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii."
    - Alineatul (5) are urmatorul cuprins:
    "(5) Pe teritoriul Romaniei nu pot intra, stationa, desfasura operatiuni ori trece trupe straine decat in conditiile prevazute prin lege."
    40. Articolul 118 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii."
    41. Articolul 119 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al desconcentrarii serviciilor publice.
    (2) In unitatile administrativ-teritoriale unde cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa, se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice desconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica."
    42. Dupa articolul 120 se introduce un nou articol, 120^1, cu urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Dispozitii privind alegerile"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 120^1. - In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale si pentru Parlamentul European."
    43. Alineatele (1) si (2) ale articolului 122 se modifica si au urmatorul cuprins:
    "(1) Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
    (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice desconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale."
    44. Dupa alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou alineat, (1^1), cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Justitia este unica si egala pentru toti."
    45. Articolul 124 se modifica si se completeaza astfel:
    - Alineatul (1) are urmatorul cuprins:
    "(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii."
    - Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1^1), cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii."
    46. Articolul 125 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.
    (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
    (4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare ale acesteia se stabilesc prin lege organica.
    (5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
    (6) Controlul judecatoresc al actelor autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante constatate ca fiind neconstitutionale."
    47. Articolul 127 se modifica astfel:
    - Denumirea articolului este:
    "Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie"
    - Alineatul (2) al articolului 127 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice."
    - Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
    "(3) Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit."
    48. Articolul 130 se modifica si se completeaza astfel:
    - Alineatul (2) are urmatorul cuprins:
    "(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti."
    - Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
    "(3) Parchetele conduc si controleaza activitatea politiei judiciare."
    49. Articolul 132 se modifica astfel:
    - Denumirea este: "Rolul si structura"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 132. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 17 membri, constituiti in doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori. Prima sectie este compusa din 7 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori. Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte 4 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala si care participa la lucrarile din plen.
    (3) Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Romaniei fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii.
    (4) Magistratii Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi in adunarile generale ale judecatorilor sau ale procurorilor si sunt validati de Senat. Consiliul Superior al Magistraturii isi alege dintre membrii sai un presedinte, pentru un mandat de 1 an, care nu poate fi innoit.
    (5) Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani.
    (6) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
    (7) Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.
    (8) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi atacate la instantele judecatoresti."
    50. Articolul 133 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, in sectii si in plen, in domeniul jurisdictiei disciplinare a judecatorilor si procurorilor, fara votul ministrului justitiei si al procurorului general, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica."
    51. Articolul 134 se modifica astfel:
    - Alineatul (1) se completeaza si are urmatorul cuprins:
    "(1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa."
    - Litera e) din alineatul (2) se modifica si are urmatorul cuprins:
    "e) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene;"
    52. Articolul 135 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Proprietatea este publica sau privata.
    (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
    (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
    (5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    53. Alineatul (2) al articolului 136 se completeaza, in final, astfel:
    "(2) In conditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se pot recunoaste circulatia si inlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene."
    54. Articolul 139 se modifica astfel:
    - Alineatul (1) are urmatorul cuprins:
    "(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de instantele judecatoresti."
    - Alineatul (4) are urmatorul cuprins:
    "(4) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori."
    - Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, (5), cu urmatorul cuprins:
    "(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii."
    55. Dupa articolul 139 se introduce un nou articol, 139^1, cu urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Consiliul Economic si Social"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 139^1. - Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare."
    56. Inaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
    "(1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei."
    57. Articolul 144 se modifica astfel:
    - Litera a) are urmatorul cuprins:
    "a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;"
    - Dupa litera a) se introduce o noua litera, a^1), cu urmatorul cuprins:
    "a^1) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;"
    - Litera c) are urmatorul cuprins:
    "c) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata autoritatilor publice cu atributii jurisdictionale; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si de catre Avocatul Poporului;"
    - Dupa litera c) se introduce o noua litera, c^1), cu urmatorul cuprins:
    "c^1) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;"
    - Dupa litera i) se introduce o noua litera, j), cu urmatorul cuprins:
    "j) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii."
    58. Articolul 145 se modifica si are urmatorul cuprins:
    "(1) Dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice dupa 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.
    (2) Tratatul sau acordul international a carui constitutionalitate a fost constatata potrivit art. 144 lit. a^1) nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate.
    (3) Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
    59. Dupa articolul 145 se introduce un nou titlu cu denumirea "Integrarea euroatlantica", cuprinzand doua articole:
    a) Articolul 145^1, cu denumirea "Integrarea in Uniunea Europeana" si urmatorul cuprins:
    "Art. 145^1. - (1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu majoritatea de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
    (2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si ale reglementarilor derivate din acestea, care au caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
    (3) Prevederile din alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
    (4) Presedintele Romaniei, Parlamentul si Guvernul garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si prevederile alin. (2).
    (5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene."
    b) Articolul 145^2, cu denumirea "Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord" si urmatorul cuprins:
    "Art. 145^2. - Prevederile articolului 145^1 se aplica, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord."
    60. Articolul 151 se modifica si are urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Dispozitii tranzitorii"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 151. - (1) Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se aproba potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii in vigoare a legii de revizuire.
    (2) Institutiile existente la data intrarii in vigoare a legii de revizuire raman in functiune pana la constituirea celor noi.
    (3) Dispozitiile cu privire la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire in cel mult 2 ani de la intrarea in vigoare a legii de revizuire.
    (4) Judecatorii in functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru inca un mandat de 3 sau de 6 ani.
    (5) Fostii judecatori ai Curtii Constitutionale care nu au exercitat functia pentru un mandat de 9 ani pot fi reinvestiti pentru diferenta de mandat."
    61. Articolul 152 se modifica si are urmatorul cuprins:
    - Denumirea este: "Republicarea Constitutiei"
    - Cuprinsul articolului este:
    "Art. 152. - Proiectul de lege sau propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 5 zile de la data adoptarii. Constitutia, modificata si completata dupa aprobarea prin referendum, este republicata, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare, de catre Consiliul Legislativ."
    Art. II. - Revizuirea adoptata prin prezenta lege se supune aprobarii prin referendum organizat potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (3) din Constitutia Romaniei.>>
    Luand in dezbatere aceasta propunere legislativa de revizuire a Constitutiei, la termenul din 16 aprilie 2003,

    CURTEA,
examinand propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei, raportul intocmit de judecatorul-raportor desemnat de Plenul Curtii, precum si prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Competenta Curtii Constitutionale de a solutiona prezenta cauza este prevazuta in art. 144 lit. a) teza finala din Constitutie, potrivit careia Curtea Constitutionala "se pronunta [...], din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei".
    I. Cu privire la indeplinirea conditiilor pentru exercitarea dreptului de initiativa in materia revizuirii Constitutiei
    Curtea retine ca dreptul membrilor Parlamentului de a initia o revizuire a Constitutiei este reglementat de dispozitiile art. 146 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Revizuirea Constitutiei poate fi initiata [...] de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor [...]".
    Verificand indeplinirea acestei conditii, din examinarea listelor ce cuprind semnaturile initiatorilor, se constata ca propunerea legislativa a fost semnata de 233 de deputati si 94 de senatori, ceea ce reprezinta mai mult decat o patrime din numarul membrilor Camerei Deputatilor (345), respectiv din numarul membrilor Senatului (140). Prin urmare, dreptul constitutional de initiativa in vederea revizuirii Constitutiei a fost exercitat cu respectarea prevederilor mentionate ale Legii fundamentale. De asemenea, Curtea constata ca propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei a fost prezentata instantei de contencios constitutional cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (3) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.
    II. Cu privire la continutul propunerii legislative de revizuire a Constitutiei
    Potrivit dispozitiilor Legii fundamentale, Curtea Constitutionala retine ca este competenta sa examineze constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, pronuntandu-se asupra ansamblului reglementarii, cu privire speciala asupra respectarii conditiilor privitoare la limitele revizuirii, prevazute de dispozitiile art. 148 din Constitutie, si cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internationale in materia drepturilor omului, la care Romania este parte. Prevederile art. 148 din Legea fundamentala au urmatorul cuprins: "(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
    (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
    (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi." Curtea Constitutionala, examinand din acest punct de vedere propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei, observa ca prin noua reglementare se urmareste atingerea urmatoarelor finalitati:
    A. Indeplinirea conditiilor constitutionale pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
    a) Curtea constata ca pentru crearea cadrului constitutional necesar derularii procesului de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice autorii propunerii de revizuire a Constitutiei au in vedere introducerea unor noi dispozitii constitutionale, care sa permita Romaniei sa indeplineasca criteriile impuse statelor candidate pentru integrarea euroatlantica. In acest sens se propune introducerea art. 145^1 cu denumirea marginala "Integrarea in Uniunea Europeana", si art. 145^2 cu denumirea marginala "Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord".
    In ceea ce priveste textul propus la art. 145^1, Curtea observa ca acesta are in vedere crearea unui cadru constitutional adecvat integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Calitatea de membru al acestei Uniuni presupune transferul unor atributii ce tin de suveranitatea statului catre Uniunea Europeana. Crearea acestui cadru constitutional se impune cu necesitate, la momentul actual, avand in vedere obiectivele strategice ale Romaniei, obiective care se bucura de o larga sustinere populara. De asemenea, Curtea Constitutionala retine ca integrarea in Uniunea Europeana trebuie sa aiba loc in urma manifestarii exprese de vointa a statului candidat si cu respectarea conditiilor incluse in acordurile de preaderare. Dispozitiile cuprinse la art. 145^1 sunt menite sa stabileasca regula potrivit careia aderarea la Uniunea Europeana se face prin lege, adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, cu o majoritate calificata de doua treimi din numarul membrilor Parlamentului. De altfel, textul referitor la aderarea prin lege este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 58 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii." Curtea considera totodata ca dispozitia de aderare prin lege are ca scop sa supuna atentiei organului reprezentativ suprem nu numai importanta aderarii la Uniunea Europeana, dar si raspunderea ce se rasfrange asupra statului roman, in conditiile in care dobandeste calitatea de membru al Uniunii Europene. Aceasta raspundere izvoraste, inainte de toate, din consecintele pozitive sau negative ce pot decurge din procesul de aderare, unele izvorand chiar din actul "transferarii unor atributii catre institutiile comunitare", ceea ce poate pune in discutie problema suveranitatii nationale.
    Cu referire la problema transferarii unor atributii ale Romaniei catre institutiile comunitare, Curtea Constitutionala retine ca textul art. 145^1 are in vedere exercitarea suverana a vointei statului roman de a adera la tratatele constitutive ale Uniunii Europene printr-o lege, a carei adoptare este conditionata de o majoritate calificata de doua treimi. Actul de aderare are o dubla consecinta, si anume, pe de o parte, transferarea unor atributii catre institutiile comunitare, iar pe de alta parte, exercitarea in comun, cu celelalte state membre, a competentelor prevazute in aceste tratate. Referitor la prima consecinta, Curtea retine ca, prin simpla apartenenta a unui stat la un tratat international, acesta isi diminueaza competentele in limitele stabilite de reglementarea internationala. Din acest prim punct de vedere, apartenenta Romaniei la Organizatia Natiunilor Unite, la Consiliul Europei, la Organizatia Statelor Comunitatii Europene, la Acordul Central European de Comert Liber etc. sau calitatea Romaniei de parte la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori la alte tratate internationale are semnificatia unei restrangeri a competentelor autoritatii statale, o relativizare a suveranitatii nationale. Insa aceasta consecinta se impune a fi corelata cu cea de-a doua consecinta, cea a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Cu privire la acest aspect, Curtea Constitutionala retine ca actul de integrare are si semnificatia partajarii exercitiului acestor atribute suverane cu celelalte state componente ale organismului international. Prin urmare, Curtea Constitutionala constata ca prin actele de transfer al unor atributii catre structurile Uniunii Europene, acestea nu dobandesc, prin inzestrare, o "supracompetenta", o suveranitate proprie. In realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite in comun anumite atributii care, in mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale. Este evident ca in actuala era a globalizarii problematicii omenirii, a evolutiilor interstatale si a comunicarii interindividuale la scara planetara conceptul de suveranitate nationala nu mai poate fi conceput ca absolut si indivizibil, fara riscul unei izolari inacceptabile.
    Fata de toate acestea, Curtea retine ca, intrucat dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii, suveranitatea nu poate fi contrapusa telului de aderare.
    Curtea Constitutionala urmeaza sa examineze insa daca dispozitiile referitoare la aderarea la structurile euroatlantice aduc atingere limitelor revizuirii, prin raportare la conceptele de suveranitate si de independenta.
    Cu privire la suveranitatea statului, ca trasatura peremptorie a acestuia, Curtea observa ca ea nu intra sub incidenta art. 148 din Constitutie, care stabileste limitele revizuirii Constitutiei, in schimb intra sub aceasta incidenta caracterul independent al statului roman. Independenta este o dimensiune intrinseca a suveranitatii nationale, chiar daca este consacrata de sine statator in Constitutie. In esenta, independenta are in vedere dimensiunea exterioara a suveranitatii nationale, conferind statului deplina libertate de manifestare in relatiile internationale. Sub acest aspect este evident ca aderarea la structurile euroatlantice se va face in temeiul exprimarii independente a vointei statului roman, nefiind vorba de o manifestare de vointa impusa de o entitate exterioara Romaniei. Din acest punct de vedere Curtea constata ca introducerea celor doua noi articole in Constitutie - art. 145^1 si 145^2 - nu reprezinta o incalcare a dispozitiilor constitutionale privitoare la limitele revizuirii.
    Pe de alta parte, Curtea mai retine ca aderarea la Uniunea Europeana, o data realizata, implica o serie de consecinte care nu s-ar putea produce fara o reglementare corespunzatoare, de rang constitutional.
    Prima dintre aceste consecinte impune integrarea in dreptul intern a acquisului comunitar, precum si determinarea raportului dintre actele normative comunitare si legea interna. Solutia propusa de autorii initiativei de revizuire are in vedere implementarea dreptului comunitar in spatiul national si stabilirea regulii aplicarii prioritare a dreptului comunitar fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecinta aderarii pleaca de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au inteles sa situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene si reglementarile derivate din acestea - pe o pozitie intermediara intre Constitutie si celelalte legi, atunci cand este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constitutionala constata ca aceasta dispozitie, cuprinsa in art. 145^1, nu aduce atingere prevederilor constitutionale privitoare la limitele revizuirii si nici altor dispozitii ale Legii fundamentale, fiind o aplicatie particulara a dispozitiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."
    Totodata Curtea observa ca, in scopul integrarii in Constitutia Romaniei a acestei conceptii europene, se impune completarea dispozitiilor art. 11 cu un nou alineat, scop in care se prevede expres in propunerea legislativa de revizuire ca, "In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte contine dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei." Pentru a i se asigura acestei prevederi constitutionale un caracter operational, se propune introducerea unei alte dispozitii, cuprinsa la art. 144 lit. a^1), potrivit careia Curtea Constitutionala "se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori".
    Prevederile alin. (4) al art. 145^1 stabilesc competenta Presedintelui Romaniei, a Parlamentului si a Guvernului de a garanta indeplinirea obligatiilor rezultate din actele de aderare si a transpunerii in practica a prevederilor constitutive ale Uniunii Europene si ale reglementarilor obligatorii derivate din acestea.
    In conformitate cu dispozitiile art. 145^1 alin. (5), Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu, inainte ca acestea sa fie supuse institutiilor Uniunii Europene spre aprobare. Curtea Constitutionala constata ca aceasta dispozitie se integreaza in structura Legii fundamentale, fara a aduce atingere limitelor revizuirii, fiind o dispozitie corecta si necesara in conditiile in care parlamentul national este un partener al structurilor decizionale ale Uniunii Europene, potentandu-se pe aceasta cale rolul autoritatii legislative nationale.
    In ceea ce priveste prevederile art. 145^2, Curtea Constitutionala constata ca acestea nu pot avea continutul din propunerea legislativa de revizuire, deoarece intre Uniunea Europeana si NATO exista deosebiri esentiale, care impun un tratament juridic diferit. Astfel, daca Uniunea Europeana este o agregare de competente statale, de ordin economic, politic si legislativ, in schimb NATO este o organizatie politico-militara in exclusivitate, fara vreun rol juridic in viata cetatenilor statelor parti. Ca atare, daca aderarea la Uniunea Europeana presupune un set de reguli specifice si indeplinirea unor exigente de ordin constitutional, in cazul aderarii la NATO toate exigentele pot fi satisfacute in conditiile obisnuite ale aderarii la un tratat international, cu respectarea prevederilor art. 11 si 91 din Constitutie. De altfel, art. 10 al Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington D.C. la 4 aprilie 1949, precizeaza: "Prin acord unanim, partile pot sa invite sa adere la Tratat orice alt stat european susceptibil de a favoriza dezvoltarea principiilor prezentului Tratat si sa contribuie la securitatea regiunii Atlanticului de Nord. Orice stat astfel invitat poate sa devina parte la Tratat, depunand instrumentul de aderare pe langa guvernul Statelor Unite ale Americii. Acesta va informa pe fiecare dintre parti despre depunerea documentului de aderare."
    De asemenea, dispozitiile art. 145^1 alin. (2) sunt aplicabile numai in cazul Uniunii Europene, NATO neavand nici o competenta de a emite reglementari cu caracter obligatoriu pentru cetatenii statelor parti. Nici celelalte elemente ale art. 145^1 nu isi gasesc aplicabilitate in cazul NATO. Singura problema care poate fi retinuta o constituie modalitatea de aderare la NATO, Parlamentul fiind liber sa decida daca aderarea se face printr-o lege adoptata cu o majoritate de doua treimi, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, printr-o lege organica sau printr-o lege ordinara. Numai in prima ipoteza se impune introducerea art. 145^2, cu o singura trimitere la art. 145^1, respectiv la aplicarea corespunzatoare a alin. (1) al acestui articol.
    b) Cu privire la consecintele aderarii la Uniunea Europeana si la NATO Curtea Constitutionala retine ca acestea sunt numeroase si ele se reflecta in cuprinsul initiativei legislative de revizuire a altor articole ale Constitutiei.
    1. Aderarea Romaniei la NATO are ca urmare schimbarea functiilor fortelor armate. Aceasta schimbare se reflecta in propunerea de modificare a dispozitiilor alin. (1), (3) si (5) ale art. 117 din Constitutie. Prin modificarea alin. (1) se legitimeaza noi functii ale armatei, care in viitor, in conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, contribuie la apararea colectiva in sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii. Prevederile alin. (3) ale acestui articol urmaresc sa generalizeze aceasta functie la toate componentele fortelor armate. In sfarsit, alin. (5) al aceluiasi articol se modifica pentru a se introduce noi restrictii privitoare la trupele straine in raport cu teritoriul roman. In actuala redactare dispozitiile acestui alineat interzic trupelor straine sa intre sau sa treaca pe teritoriul Romaniei fara respectarea conditiilor stabilite de lege. Prin modificarea propusa acestor restrictii li se adauga si cele ce reprezinta o completare utila a textului constitutional, privitoare la stationarea acestora pe teritoriul Romaniei, respectiv la desfasurarea de operatiuni militare pe acest teritoriu.
    2. O consecinta importanta a modificarii functiilor armatei are in vedere reevaluarea atributiilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Curtea Constitutionala retine ca, in vederea corelarii dispozitiilor art. 117 cu cele ale art. 118, se propune modificarea acestuia din urma, dupa cum urmeaza: "Art. 118. - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii."
    3. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana presupune respectarea dispozitiilor acquisului comunitar privitoare la libera circulatie a capitalurilor, la drepturile cetatenilor europeni de a investi si de a dobandi bunuri in conditii de egalitate cu cetatenii romani. Curtea Constitutionala observa ca posibilitatea realizarii acestor obiective este ingradita de dispozitiile art. 41 alin. (2) teza finala din Constitutia Romaniei, prin care se interzice cetatenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru inlaturarea acestei interdictii si pentru instituirea unor garantii ale dreptului de proprietate privata se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizeaza denumirea articolului, in sensul ca, in locul denumirii "Protectia proprietatii private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privata". Cea de-a doua modificare vizeaza chiar alin. (2) al art. 41. In noua redactare proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin legea organica, precum si prin mostenire legala. Curtea Constitutionala constata ca sunt inscrise in aceasta noua redactare suficiente garantii constitutionale pentru exercitarea acestui drept in conformitate cu interesul general si cu respectarea prevederilor acquisului comunitar. Dupa alin. (3) al acestui articol se introduce un nou alineat, (3^1), care interzice trecerea silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei etnice, religioase, politice sau de alta natura a titularilor. Aceasta dispozitie constitutionala reprezinta o solida garantie a dreptului de proprietate privata, care inlatura posibilitatea trecerii abuzive a acesteia in proprietate publica pe criterii legate de apartenenta etnica, politica, religioasa sau de alta natura. In sfarsit, dupa alin. (7) se introduce un nou alineat, (7^1). Actualul alin. (7) are urmatorul cuprins: "Averea dobandita in mod licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma." Noul text circumstantiaza aceasta prezumtie si stabileste ca ea nu se aplica "pentru bunurile dobandite ca urmare a valorificarii veniturilor realizate din infractiuni".
    Curtea retine ca acest mod de redactare este criticabil si poate conduce la confuzii. Astfel, daca textul urmareste sa permita confiscarea averii dobandite in mod licit, dar care s-a cladit pe o suma de bani provenita din infractiuni, redactarea sa este necorespunzatoare. Din actualul mod de redactare a alin. (7^1) rezulta ca se urmareste rasturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevazandu-se caracterul ilicit al averii dobandite prin valorificarea veniturilor rezultate din infractiuni.
    In aceasta materie Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 6 septembrie 1996, prilej cu care a statuat ca securitatea juridica a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcatuiesc averea unei persoane este indisolubil legata de prezumtia dobandirii licite a averii. De aceea, inlaturarea acestei prezumtii are semnificatia suprimarii unei garantii constitutionale a dreptului de proprietate, ceea ce este contrar dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie. Ca atare, obiectivul urmarit pe aceasta cale este neconstitutional.
    4. Pentru a se da expresie unor exigente ale acquisului comunitar, legate de lupta impotriva terorismului, infractionalitatii transnationale, a crimei organizate, traficului de droguri si de fiinte umane este necesara circumstantierea interdictiei constitutionale privitoare la extradarea cetatenilor romani. In acest sens se propune modificarea art. 19 alin. (1), care va avea urmatorul cuprins: "(1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. Cetatenii romani pot fi extradati in baza tratatelor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate."
    Curtea Constitutionala observa ca aceasta noua redactare a art. 19 alin. (1) din Constitutie, la prima vedere, este antinomica: in prima teza se afirma dreptul cetateanului roman de a nu putea fi extradat sau expulzat. In schimb, in teza a doua se afirma contrariul, ca cetatenii romani pot fi extradati pe baza tratatelor internationale la care Romania este parte si pe baza de reciprocitate, ceea ce reflecta un defect de redactare.
    5. Cetatenii Uniunii Europene au dreptul ca, in conditiile indeplinirii unor cerinte legale, sa participe la alegerea autoritatilor publice locale si a Parlamentului European.
    Curtea Constitutionala retine ca, in perspectiva integrarii europene, se impune recunoasterea drepturilor cetatenilor europeni, rezidenti in Romania, de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale si in Parlamentul European, in conditiile ce vor fi stabilite de lege. Ca atare, in propunerea legislativa este prevazuta completarea Constitutiei cu un nou articol, 120^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 120^1. - In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii, care indeplinesc cerintele legii, au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale si pentru Parlamentul European."
    Din modul de redactare a acestui nou articol rezulta ca cetatenii Uniunii Europene pot ocupa inclusiv functia de primar sau de viceprimar, cu toate ca Directiva 94/80CE permite statelor membre sa rezerve aceste functii numai cetatenilor sai. O asemenea rezerva este valabila si pentru consilierii locali, mai ales atunci cand acestia exercita atributii care sunt apartinatoare statului. Curtea Constitutionala retine ca aceste conditii de eligibilitate, incompatibilitatile care trebuie sa existe intre aceste functii si cele ocupate in statul national si altele de aceasta natura ar trebui avute in vedere de legiuitorul constituant pentru a fi cuprinse in legea electorala.
    In concluzie, Curtea Constitutionala considera ca obiectivul urmarit de autorii propunerii legislative de a modifica si completa Constitutia Romaniei, in vederea armonizarii dispozitiilor sale cu prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si cu reglementari obligatorii derivate din acestea, reprezinta un demers politic si juridic necesar, care tine seama, in parte, de exigentele prevazute de art. 148 din Constitutie si de necesitatea corelarii noilor dispozitii constitutionale cu celelalte texte ale Legii fundamentale. Totodata Curtea apreciaza ca introducerea acestor noi reglementari in Constitutia Romaniei, in momentul actual, in vederea unei viitoare integrari in Uniunea Europeana, reprezinta o solutie de la care nu se poate abdica, deoarece integrarea in structurile euroatlantice nu se poate realiza in afara unor temeiuri constitutionale preexistente.
    B. Cu privire la largirea garantiilor institutionale si constitutionale ale drepturilor si libertatilor fundamentale
    Curtea Constitutionala retine ca realizarea acestui obiectiv de catre Romania este determinata de evolutia democratiei constitutionale, de necesitatea corelarii dispozitiilor Legii fundamentale privitoare la drepturile si libertatile fundamentale cu prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, mai ales, cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie.
    Pentru a raspunde unui asemenea obiectiv, prin initiativa de revizuire s-au propus solutii care sa permita sporirea garantiilor institutionale, pe de o parte, iar pe de alta parte, introducerea unor noi drepturi si obligatii si reconfigurarea celor existente.
    B1. Sporirea garantiilor institutionale
    a) Sporirea atributiilor Curtii Constitutionale
    Preconizatele prevederi ale noului alin. (1) al art. 140 atribuie Curtii Constitutionale atributul de garant al suprematiei Constitutiei. In ceea ce priveste sporirea propriu-zisa a atributiilor Curtii Constitutionale, initiativa de revizuire contine dispozitii care tind sa extinda posibilitatea de sesizare a Curtii Constitutionale, in conditiile prevazute la art. 144 lit. a), la Avocatul Poporului, care, tinand seama de natura sesizarilor ce ii sunt adresate, sa poata interveni in procesul legislativ prin intermediul Curtii Constitutionale, in scopul apararii drepturilor si intereselor celor care i-au adresat plangeri, sesizari ori reclamatii. Totodata, dupa lit. a) a art. 144 se introduce o noua litera, a^1), in virtutea careia Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Se constata ca aceasta noua atributie a Curtii Constitutionale este impusa de necesitatea corelarii prevederilor art. 145^1, privitoare la preeminenta dreptului comunitar in raport cu dreptul intern, cu cele ale art. 11 alin. (3) din Constitutie, in virtutea carora, "in cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei".
    Tratatele internationale sunt, in principiu, un domeniu adecvat pentru procedura de control a Curtii Constitutionale. Este, de asemenea, rezonabil ca procedura constitutionalitatii tratatelor sa fie clarificata inainte de intrarea lor in vigoare, prin procedurile specifice ale unui control a priori.
    Prin propunerea legislativa de revizuire se propune modificarea dispozitiilor cuprinse la lit. c) a art. 144, in sensul ca pe viitor Curtea Constitutionala urmeaza sa hotarasca asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata autoritatilor publice cu atributii jurisdictionale.
    Curtea retine ca modificarea propusa este imprecisa, intrucat este utilizata o notiune inadecvata, si anume aceea de autoritati publice cu atributii jurisdictionale, notiune care nu este de natura sa determine cu certitudine daca sfera sa de cuprindere include numai jurisdictiile administrative sau si alte jurisdictii. In aceasta ultima categorie intra si Curtea Constitutionala, ceea ce face ca ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate sa se poata face nemijlocit in fata sa, ceea ce contravine spiritului Constitutiei Romaniei. Curtea constata totodata ca intentia autorilor initiativei de revizuire de a largi sfera subiectilor care pot sesiza Curtea Constitutionala este, de asemenea, imprecisa. In conditiile in care, in prezent, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti, introducerea oricarei activitati jurisdictionale in domeniul de competenta al Curtii Constitutionale este o masura excesiva si imposibil de realizat, in conditiile in care comisii de pensii, de disciplina etc. exercita atributii jurisdictionale. Curtea Constitutionala este chemata sa se pronunte in materia constitutionalitatii legilor si ordonantelor, la cererea partilor aflate intr-un proces, si nu in afara acestuia, fapt pentru care este necesara conservarea actualei reglementari a art. 144 lit. c).
    Cu privire la ipoteza cuprinsa in aceeasi dispozitie referitoare la posibilitatea Avocatului Poporului de a ridica exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta nu contine o solutie judicioasa cu vocatie de norma juridica de rang constitutional, intrucat faptul ridicarii exceptiei de catre Avocatul Poporului in beneficiul unei persoane nu poate avea semnificatia unei veritabile garantii sau a unei masuri de protectie a cetateanului, atata vreme cat acea persoana, avand capacitatea procesuala si fiind animata de un interes legitim, isi poate exercita personal dreptul procesual de ridicare a exceptiei in fata instantei de judecata. In plus, Curtea Constitutionala retine ca Avocatul Poporului nici nu ar putea invoca o pozitie procesuala care sa ii legitimeze participarea sa la un proces in fata instantelor de judecata. Atata timp cat cetatenilor le sunt garantate dreptul de acces liber la justitie, precum si dreptul la aparare, inseamna ca, in sfera judiciara, ei se pot apara impotriva aplicarii unor dispozitii legale neconstitutionale. De aceea, Avocatul Poporului ar fi investit cu o atributie pe cat de excesiva, pe atat de lipsita de consistenta, aceea de ridicare a exceptiei de neconstitutionalitate, in afara unui proces, in numele justitiabilului. De altfel, institutia ombudsman-ului la nivel european este conceputa ca o autoritate publica ale carei atributii vizeaza raporturile persoanelor cu administratia publica si nu cu instantele judecatoresti. Ca urmare, aceasta atributie se impune sa fie eliminata din randul dispozitiilor constitutionale.
    Cu privire la textul cuprins la lit. c^1) se observa ca acesta prevede atributia Curtii Constitutionale de a solutiona conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
    O asemenea atributie este intalnita si in reglementarea constitutionala din alte state (spre exemplu art. 189 din Constitutia Poloniei sau art. 160 din Constitutia Sloveniei). Este vorba de conflictele de autoritate (sau litigiile organice). Intr-un atare caz Curtea Constitutionala solutioneaza sau aplaneaza litigii constitutionale intre autoritati. Aceste litigii pot privi conflicte intre doua sau mai multe autoritati constitutionale cu privire la continutul ori intinderea atributiilor lor, decurgand din Constitutie. Aceasta este o masura necesara, urmarind inlaturarea unor posibile blocaje institutionale. Pentru a se evita antrenarea Curtii in solutionarea unor conflicte politice este necesar sa se prevada ca este vorba doar de blocajele institutionale, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenta.
    Propunerea legislativa de revizuire a prevazut, de asemenea, la lit. j) ca printr-o lege organica Curtea Constitutionala poate dobandi si alte atributii, lucru interzis de actuala reglementare constitutionala. Curtea constata ca aceasta propunere urmeaza sa fie eliminata pentru a se pastra neutralitatea politica a acestei autoritati publice si pentru a se da curs vointei puterii constituante originare.
    Un alt element de noutate, menit sa consolideze autoritatea deciziilor Curtii Constitutionale, il constituie propunerea de modificare a art. 145. Noile dispozitii ale art. 145 alin. (3) accentueaza caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii, ceea ce inseamna ca efectele deciziilor sunt opozabile erga omnes, adica ele privesc in egala masura autoritatile publice, persoanele juridice de drept public sau privat, precum si orice alta persoana care se poate afla sub incidenta acestora.
    Totodata propunerea legislativa stabileste un termen de 45 de zile, la implinirea caruia decizia Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unui text de lege sau dintr-o ordonanta incepe sa produca efecte juridice, interval in care Guvernul si Parlamentul pot sa puna de acord dispozitiile declarate neconstitutionale de catre Curte cu prevederile Constitutiei. Din modul de formulare a acestei dispozitii constitutionale Curtea constata ca in toate cazurile deciziile Curtii Constitutionale produc efecte juridice la 45 de zile de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Curtea constata ca o asemenea prevedere este aplicabila doar pentru situatiile reglementate de art. 144 lit. a), b) si c), fiind exceptate de la aceasta regula deciziile prevazute la art. 144 lit. a^1).
    De asemenea, ca urmare a modificarii art. 11 al Legii fundamentale, in virtutea caruia ratificarea unui tratat international care contine dispozitii contrare Constitutiei nu se poate face decat dupa revizuirea Constitutiei, pe baza deciziei Curtii Constitutionale, este necesar sa se evite dublul control de constitutionalitate asupra aceleiasi prevederi si, in acest sens, art. 145 alin. (2) prevede ca "Tratatul sau acordul international a carui constitutionalitate a fost constatata potrivit art. 144 lit. a^1) nu poate face obiectul unei exceptiei de neconstitutionalitate".
    Pentru a se da o efectiva aplicabilitate dispozitiilor art. 145 din Constitutie, Curtea considera ca este necesar sa se restructureze acest articol prin inversarea ordinei alineatelor. Astfel, alin. (3) ar urma sa devina alin. (1), deoarece acesta reprezinta principiul general in aceasta materie. Ca atare, prevederile preconizate a fi introduse la actualul alin. (1) nu pot fi decat o consecinta derogatorie de la dispozitiile referitoare la efectele deciziilor prevazute in alin. (3), care ar urma sa devina alin. (1). De asemenea, se impune corelarea datei de la care decizia Curtii Constitutionale produce efecte juridice cu dispozitiile privitoare la intrarea in vigoare a legii, precizandu-se ca este vorba de 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    b) Garantarea independentei judecatorului si sporirea rolului justitiei
    1. In aceasta materie propunerea legislativa de revizuire vizeaza, in primul rand, domeniul instantelor judecatoresti, completarea art. 23 din Constitutie, prin introducerea unui nou alineat (1^1) cu urmatorul cuprins: "Justitia este unica si egala pentru toti". Aceasta noua prevedere constitutionala este concordanta cu prevederile art. 16 alin. (2), in virtutea carora "Nimeni nu este mai presus de lege", si cu dispozitiile art. 1 alin. (3), potrivit carora Romania este stat de drept, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.
    Curtea observa ca in vederea armonizarii legislatiei Romaniei cu acquisul comunitar propunerea legislativa prezinta un interes deosebit sub aspectul inlaturarii dezbaterilor contradictorii asupra aplicarii directe in legislatia Romaniei a prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Pentru realizarea acestui obiectiv initiatorii propun introducerea unor noi alineate (3) si (4) la art. 21 din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
    "(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative daca legea nu prevede altfel."
    Se constata ca dispozitiile propuse a fi introduse la alin. (3) au rolul de a intari liberul acces la justitie, garantand dreptul la un proces echitabil, solutionat intr-un termen rezonabil, exigente prevazute de art. 6 alin. (1) al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In ceea ce priveste dispozitiile alin. (4), in virtutea carora jurisdictiile administrative sunt facultative, daca legea nu prevede altfel, Curtea considera ca acestea nu au nici o relevanta constitutionala. Astfel, din moment ce legiuitorul nu a prevazut obligativitatea unei proceduri administrative jurisdictionale, nu se poate ridica problema interzicerii liberului acces la justitie, iar daca a prevazut o asemenea procedura si ea este obligatorie, textul constitutional este inutil. Ca atare, textul nu este necesar pentru ca nu isi gaseste aplicare in practica si urmeaza sa fie eliminat. In plus, se observa ca accesul liber la justitie, potrivit art. 21, nu poate fi conditionat de o jurisdictie administrativa facultativa sau chiar obligatorie, sens in care Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii.
    2. In materia autoritatii judecatoresti, mutatii fundamentale urmeaza sa se produca si in ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii. Elementul esential care defineste noua reglementare se refera la garantarea independentei acestei autoritati publice prin limitarea interventiei reprezentantilor Ministerului Justitiei in propria activitate.
    Pentru realizarea acestor obiective dispozitiile art. 132 alin. (1) propun instituirea functiei Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.
    De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza a fi alcatuit din 17 membri, constituiti in doua sectii, una pentru judecatori (7 membri) si una pentru procurori (5 membri). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este completat cu 4 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala. De asemenea, fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii: ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Romaniei.
    Din aceasta enumerare stabilita de viitorul art. 132 alin. (2) Curtea constata ca de fapt Consiliul Superior al Magistraturii este compus nu din 17 membri, ci din 19 membri (7 judecatori, 5 procurori, 4 reprezentanti ai societatii civile, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Romaniei). Textul propus are in vedere apartenenta procurorului general la sectia procurorilor, iar a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie la sectia judecatorilor, fara sa faca deosebirea dintre membrii de drept si membrii desemnati. Totodata textul art. 132 alin. (1) stabileste expres ca alcatuirea Consiliului Superior al Magistraturii este limitata la 17 membri, fara a face vreo repartizare pe sectii a membrilor societatii civile si a celorlalti trei reprezentanti ai autoritatilor publice. Chiar daca se accepta ca procurorul general si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie fac parte din sectii, nu se poate trece peste faptul ca ministrul justitiei este exclus din numarul de 17. Dar si in cazul in care ministrul justitiei ar urma si el sa fie inclus in numarul judecatorilor, se ridica dificultatea validarii sale de catre Senat, in conditiile in care el este membru al Guvernului, a carui investire tine de competenta sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Nici eventualele sustineri privitoare la desemnarea procurorului general sau a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie in alegeri generale ale judecatorilor nu sunt de natura sa elimine antinomiile ce se pot naste in urma desfasurarii unor astfel de proceduri. Curtea constata ca numarul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 19, urmand ca legiuitorul constituant sa reglementeze expres distinctia dintre membrii alesi si membrii de drept. Ramane, de asemenea, de precizat cine ii valideaza pe reprezentantii societatii civile.
    Textul propus la alin. (4) al art. 132 prevede ca titularizarea magistratilor in Consiliul Superior al Magistraturii se face pentru o perioada de 6 ani, prin alegeri in adunari generale ale judecatorilor sau ale procurorilor, rezultatele alegerilor urmand a fi validate de Senat. La randul sau, Consiliul isi alege dintre membrii sai un presedinte, pentru un mandat de 1 an, care nu poate fi reinnoit.
    Curtea Constitutionala retine ca aceasta ultima dispozitie a art. 132 alin. (4) este insuficient elaborata din punctul de vedere al separatiei puterilor in stat si al asigurarii autonomiei de functionare a acestei autoritati publice. Astfel, din textul care stabileste ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre membrii sai nu trebuie sa se inteleaga ca acesta ar putea fi ministrul justitiei, procurorul general sau presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceste autoritati publice participa la sedintele Consiliului cu o anumita incarcatura de autoritate, pe care le-o confera functia pe care o exercita. De aceea, Curtea Constitutionala retine ca functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi detinuta decat de catre un magistrat ales sau un reprezentant al societatii civile. Ca atare ar trebui instituita o incompatibilitate intre functiile de ministru al justitiei, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procuror general al Romaniei si functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Este de retinut si faptul ca sintagma "procuror general al Romaniei" nu este continuta in Constitutie.
    Referitor la textul propus la alin. (7) al art. 132, Curtea observa ca acesta contine o alta dispozitie care concura la ridicarea Consiliului Superior al Magistraturii la rangul unei institutii apte sa asigure independenta justitiei, si anume cea privitoare la dreptul Presedintelui Romaniei de a prezida lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa. Curtea retine ca aceasta atributie este o consecinta fireasca a faptului ca Presedintele Romaniei este cel care, in temeiul art. 124, numeste judecatorii si procurorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor stagiari [art. 133 alin. (1)].
    Curtea constata ca, in virtutea art. 132 alin. (5), (6) si (8), durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, hotararile sale se iau prin vot secret si nu pot fi atacate la instantele judecatoresti. Aceasta ultima dispozitie se afla intr-un raport antinomic cu prevederile art. 21 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime". Mai mult, intr-un stat de drept neasigurarea accesului liber la instantele judecatoresti este inacceptabila. Ca atare, interzicerea recursului la justitie, cu privire la astfel de hotarari, este contrara principiului stabilit de art. 6 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in virtutea caruia orice persoana are dreptul la un proces echitabil, un asemenea proces fiind exclus in afara unei instante care sa garanteze efectiv independenta judecatorului.
    Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, in sectii si in plen, in domeniul jurisdictiei disciplinare a judecatorilor si procurorilor, fara votul ministrului justitiei si al procurorului general, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. Aceasta dispozitie constitutionala nu poate interzice accesul liber la justitie al persoanei judecate de aceasta "instanta" extrajudiciara, fara incalcarea prevederilor art. 6 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    B 2. Introducerea unor noi drepturi si obligatii, precum si reconfigurarea celor existente
    1. Curtea constata ca aceasta dimensiune a revizuirii Constitutiei isi gaseste o reflectare corespunzatoare in introducerea art. 46^1 in cuprinsul Legii fundamentale, cu urmatorul cuprins: "Art. 46^1. - Statul si autoritatile publice sunt obligate sa ia masuri pentru ocrotirea si refacerea mediului inconjurator, precum si pentru mentinerea echilibrului ecologic."
    Se observa ca transferul acestei reguli, din randul dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. e), la capitolul privitor la drepturile si libertatile fundamentale este contrar logicii sistematizarii materialului normativ. Pentru asigurarea realizarii scopului propunerii legislative, Curtea considera ca este necesar sa se insereze la capitolul II al titlului II din Constitutie dreptul omului la un mediu sanatos, cu obligatia corelativa a tuturor de a contribui la ocrotirea si refacerea mediului inconjurator, pe aceasta cale legitimandu-se actiunea legiuitorului de a stabili sanctiuni pentru poluarea mediului inconjurator.
    2. Modificarea art. 32 alin. (5) al Constitutiei vizeaza o transformare formala a textului actual al reglementarii constitutionale. Actualul art. 32 alin. (5) prevede ca institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Noua reglementare are in vedere urmatoarea redactare a textului constitutional: "(5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii."
    Aceasta noua redactare a dispozitiilor art. 32 alin. (5) nu este de natura sa aduca vreo modificare in actuala ordine constitutionala privitoare la invatamant. Astfel, invatamantul poate fi de stat sau particular, instituindu-se pe aceasta cale o dihotomie specifica celor mai profunde constructii juridice. Introducerea unui nou criteriu, cel confesional, nu tine seama de logica dihotomiei, adaugand unui criteriu logic o noua determinare, inadmisibila prin faptul ca ea se regaseste in cele doua, definite la ora actuala de Constitutie. Astfel, invatamantul confesional nu este exclus din invatamantul privat si nici din cel de stat. Exista deci un invatamant confesional atat privat, cat si public, ceea ce nu justifica modificarea, sub acest aspect, a Legii fundamentale. Curtea considera ca norma examinata devine coerenta daca se introduce in textul supus revizuirii perechea logica a invatamantului confesional, respectiv laic. Astfel, noul text constitutional ar urma sa prevada ca invatamantul de toate gradele poate fi laic sau religios si se desfasoara in unitati de stat ori particulare, in conditiile legii.
    C. Optimizarea procesului decizional al autoritatilor publice
    Examinand propunerea legislativa, se retine dezideratul eliminarii unor carente constatate in functionarea autoritatilor publice prin oferirea unor solutii menite sa contribuie la ridicarea lor la standardele democratice in aceasta materie, dupa cum urmeaza:
    a) Rationalizarea activitatii parlamentare se preconizeaza a fi efectuata prin modificarea art. 62, art. 67 alin. (1), art. 69, art. 72 alin. (3), art. 73, art. 73^1, art. 78 si prin abrogarea art. 70, ale carui prevederi se preiau la art. 69 alin. (1), art. 71, ale carui dispozitii sunt preluate la art. 72 alin. (3) lit. e), art. 75 si 76.
    Aceste modificari urmaresc sa realizeze o mai buna delimitare a atributiilor celor doua Camere ale Parlamentului, sa redefineasca statutul deputatilor si senatorilor si elementele constitutionale ale procedurii legislative.
    Curtea Constitutionala observa ca prin modificarea art. 62 se urmareste stabilirea principiului in virtutea caruia cele doua Camere lucreaza in sedinte separate. Exceptia de la aceasta regula o constituie sedintele comune, a caror competenta este strict determinata de Legea fundamentala. In acest sens, propunerea legislativa are in vedere introducerea unor noi competente pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor, prin modificarea lit. f), g) si h) ale alin. (2) al art. 62 din Constitutie si introducerea unor noi litere, i) si j). Pe aceasta cale, in sedintele comune ale Camerei Deputatilor si Senatului urmeaza sa fie aprobate si urmatoarele materii: strategia nationala de aparare a tarii, numirea directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii, numirea Avocatului Poporului, stabilirea statutului deputatilor si senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora, indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei, legilor organice sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna.
    Curtea constata ca, in principiu, stabilirea competentei Camerelor parlamentare, in sedinte comune sau in sedinte separate, nu ridica probleme de constitutionalitate.
    Dar se observa ca stabilirea unor asemenea atributii prin lege organica sau prin regulamente este contrara prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, care nu este propus sa fie modificat si care stabileste ca "Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu". Aceasta dispozitie da expresie autonomiei regulamentare a fiecarei Camere, de unde rezulta consecinta ca, in afara unei reglementari constitutionale a atributiilor comune ale celor doua Camere, acestea nu pot fi departajate prin lege organica sau prin regulamentul sedintelor comune, fara a pune in pericol functionarea Parlamentului bicameral. S-ar putea lua astfel atributii ale uneia dintre Camere, in afara unei prevederi constitutionale, pentru a fi transferate sedintelor comune, ceea ce constituie o incalcare a Legii fundamentale.
    In ceea ce priveste stabilirea prin Constitutie a atributiilor ce se exercita in sedinta comuna, Curtea Constitutionala nu poate avea vreo obiectie atata vreme cat acest lucru reprezinta un atribut exclusiv al puterii constituante derivate. Curtea retine totusi ca modificarea art. 62 alin. (2) lit. j) reprezinta o contrazicere a prevederilor art. 62 alin. (1), care instituie regula sedintelor separate ale celor doua Camere. In consecinta, stabilirea unor competente pentru sedintele comune ale Parlamentului, prin lege organica, reprezinta o negare a acestor prevederi constitutionale si o antinomie juridica, greu de solutionat in practica.
    Daca, in temeiul dispozitiilor constitutionale in vigoare, Guvernul poate sa opteze pentru sesizarea oricarei Camere a Parlamentului cu un proiect de lege, in viitor aceasta posibilitate este restransa la anumite domenii, stabilite de art. 73^1, pentru fiecare Camera. Partajarea acestor competente este valabila si in cazul propunerilor legislative, stabilindu-se anumite materii in care o Camera poate fi sesizata pentru adoptarea acestora in prima lectura. Astfel, pentru departajarea atributiilor Camerei Deputatilor si Senatului, art. 73^1, in opinia autorilor propunerii legislative, stabileste ca anumite propuneri legislative si proiecte de lege se supun obligatoriu spre dezbatere Camerei Deputatilor, iar altele Senatului. Si aceasta optiune a puterii constituante derivate este absoluta, si ea nu poate fi supusa cenzurii Curtii Constitutionale.
    Curtea observa ca in noua redactare a dispozitiilor constitutionale privitoare la competenta legislativa a Camerelor nu se elimina principiul bicameralismului, dar se simplifica rigorile sale, in sensul ca un proiect de lege adoptat de o Camera se transmite celeilalte spre o examinare definitiva. Noutatea care apare rezida in faptul ca prima Camera sesizata este privita doar ca o camera care preexamineaza proiectul de lege inaintea votului decisiv al celei de-a doua Camere. Este o formula rationalizata a adoptarii legii in sistemul bicameral prin votul decisiv al Camerei politice sau inferioare a Parlamentului. Nici aceasta optiune nu poate fi cenzurata de Curtea Constitutionala in conditiile in care cele doua Camere au pozitii egale si aceeasi legitimitate. Cu toate acestea, Curtea remarca faptul ca prin departajarea competentelor de examinare a proiectelor de lege intre cele doua Camere se poate ajunge la un conflict de competenta. Pe parcursul examinarii proiectului de lege propus de Guvern opozitia parlamentara a Camerei Deputatilor constata ca el tine de competenta primara a Senatului. Sau, in cursul aceleiasi proceduri parlamentare, un proiect de lege ordinara este transformat in lege organica, iar examinarea acestuia tine de competenta celeilalte Camere. Pe acest fond se pot naste blocaje legislative si, pentru evitarea acestora, Curtea Constitutionala recomanda sa se introduca la art. 73^1 un nou alineat care sa prevada posibilitatea desesizarii Camerei investite in pofida Constitutiei si trimiterea proiectului de lege la cealalta Camera. Procedeul dezinvestirii este profitabil Camerei respective, deoarece, pe aceasta cale, ea devine Camera care are ultimul cuvant in examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    Prin aceasta modalitate de lucru, a distribuirii unor competente exclusive unei Camere, se poate insa nega, in fapt, orice contributie a primei Camere, fenomen ce poate prezenta anumite riscuri politice, mai ales in cazul in care Senatul si Camera Deputatilor au configuratii politice diferite. Avantajul pe care il prezinta noua competenta a Camerelor rezida in eliminarea procedurii de mediere si a dezbaterii in plenul celor doua Camere a textelor ramase in divergenta, ca urmare a esuarii medierii ori a neaprobarii raportului comisiei de mediere intr-o Camera sau in ambele Camere.
    In aceeasi ordine de idei, Curtea observa ca utilizarea formulei "prima lectura" pentru sesizarea unei Camere si a celei de "a doua lectura" pentru trimiterea proiectului de lege de la o Camera la alta este improprie limbajului dreptului parlamentar. Utilizarea primei, a celei de-a doua sau chiar a celei de-a treia lecturi (de exemplu: cazul Parlamentului danez) este proprie dezbaterii intr-o singura Camera. Chiar intr-un parlament bicameral fiecare Camera poate avea una, doua sau mai multe lecturi. In schimb, examinarea in cascada a proiectelor de lege intr-o Camera, in prima lectura, iar in cealalta Camera, in a doua lectura, transforma Parlamentul bicameral intr-unul unicameral.
    Cu privire la propunerile referitoare la art. 114, Curtea remarca faptul ca restrictia privitoare la reglementarea prin ordonante de urgenta a drepturilor electorale ale cetatenilor este necorelata cu celelalte prevederi constitutionale care dau dreptul cetatenilor europeni, rezidenti in Romania, sa participe la alegerile locale si la cele pentru Parlamentul European. Curtea considera ca nu se justifica o asemenea discriminare, propunand, in consecinta, eliminarea sintagmei "ale cetatenilor" dupa "drepturile electorale" din redactarea alin. (4^1) al art. 114. Nu mai putin important este faptul ca referirea expresa la drepturile electorale este redundanta, deoarece acestea fac parte din drepturile prevazute de Constitutie, domeniu exclus deja de la reglementarea prin ordonante de urgenta.
    b) Reconfigurarea unor dispozitii constitutionale privitoare la Presedintele Romaniei
    Curtea Constitutionala, retinand ca atributiile Presedintelui Romaniei sporesc, potrivit preconizatelor prevederi ale art. 132 alin. (7), constata ca se impune corelarea acestora cu prevederile actualului art. 94, care au denumirea "Alte atributii", prin introducerea unui nou alineat care sa prevada atributia Presedintelui Romaniei de a prezida sedintele Consiliului Superior al Magistraturii la care participa, dupa modelul instituit deja in art. 87 al Constitutiei. Aceasta corelare se impune, intrucat atributiile autoritatilor constitutionale trebuie structurate in corpul Legii fundamentale, in mod expres, in capitolul sau in sectiunea care grupeaza competentele acelei autoritati.
    c) Statutul administratiei publice locale
    Curtea Constitutionala observa ca prin textul propus la alin. (1) si (2) ale art. 119 din Constitutie se introduce un nou concept, acela al desconcentrarii, prin inlocuirea conceptului de descentralizare utilizat de legiuitorul constituant in 1991. Acest text se impune sa fie modificat, in primul rand, din motive ce tin de dreptul public, avand in vedere ca preconizatul concept tinde sa inlocuiasca, in mod absolut si eronat, pe cel de descentralizare a serviciilor publice. Pentru a se da o reglementare in acord cu principiile administratiei publice, se impune, cu necesitate, sa se observe ca in unitatile administrativ-teritoriale coexista servicii publice ale statului cu autoritati ale administratiei publice locale. In primul caz legitimarea serviciilor publice statale existente in unitatile administrativ-teritoriale este supusa principiului desconcentrarii, iar in cel de-al doilea caz este vorba de descentralizare administrativa, care are la baza acordarea, prin lege, a unor competente proprii colectivitatilor teritoriale, a caror exercitare este conferita, in cazul examinat, consiliilor locale si primarilor. Asa fiind, includerea exclusiva in Constitutie a principiului desconcentrarii administrative elimina posibilitatea coexistentei sale cu principiul descentralizarii, care vizeaza nu doar autoritatile administratiei publice locale, ci si serviciile publice. In aceste conditii, Curtea Constitutionala apreciaza ca redactarea art. 119 urmeaza sa sufere o modificare, in sensul supunerii administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale atat principiului desconcentrarii, cat si celui al descentralizarii administratiei publice, una dintre formele de manifestare a acestui principiu fiind autonomia locala.
    Printr-o astfel de modificare se reinstaureaza conceptele firesti in organizarea administratiei publice locale. Pe cale de consecinta, inlocuirea termenului de desconcentrare cu cel de descentralizare se impune si in cuprinsul art. 122 alin. (2) din Constitutie.
    Potrivit art. 6 alin. (2) din Constitutie masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
    In situatia in care intr-o unitate administrativ-teritoriala persoanele apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa, se poate crea un dezechilibru intre acestia si cetatenii de etnie romana din respectiva unitate administrativ-teritoriala sau membrii altui grup etnic care nu mai au posibilitatea de a fi alesi in consiliile locale, ceea ce creeaza o discriminare, in sensul art. 6 alin. (2) din Constitutie, al art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si al altor reglementari internationale care interzic discriminarea. Pentru eliminarea acestui posibil dezechilibru textul constitutional ar urma sa prevada ca persoanele apartinand unui grup etnic minoritar intr-o unitate administrativ-teritoriala au dreptul de a fi reprezentate in consiliul local. In felul acesta cetatenii romani de nationalitate romana sau de alta nationalitate din unitatile administrativ-teritoriale in care sunt minoritari ar avea posibilitatea de a accede la functii publice la nivel local si de a-si pastra identitatea etnica.
    d) Modificarea dispozitiilor constitutionale privitoare la Avocatul Poporului. Prin initiativa legislativa se propune completarea art. 55 alin. (1) al Constitutiei, in sensul admiterii specializarii adjunctilor Avocatului Poporului pe domenii de activitate. In acest sens se propune adaugarea urmatoarei teze: "Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate."
    Curtea Constitutionala considera ca o asemenea dispozitie nu este de ordin constitutional, ea putand fi adoptata prin modificarea legii organice a institutiei Avocatul Poporului. In acest sens se apreciaza ca este vorba de o specializare ratione materiae a functiilor institutiei ca atare, care nu afecteaza posibilitatile actuale de distribuire a competentelor intre adjuncti, pe de o parte, si intre acestia si Avocatul Poporului, pe de alta parte.
    D. Modificarea altor dispozitii constitutionale
    In afara obiectivelor enumerate mai sus Curtea Constitutionala considera ca exista si o serie de alte modificari propuse de autorii propunerii legislative, care nu se incadreaza in finalitatile prevazute la pct. A, B si C, dar care raspund altor comandamente de racordare a prevederilor Legii fundamentale la exigentele practicii internationale a Romaniei ori la unele cerinte de tehnica legislativa.
    a) In aceasta sfera a modificarilor propuse a fi aduse Constitutiei se situeaza modificarea si completarea art. 134 din Constitutie, privitor la economia nationala.
    Propunerea legislativa de revizuire are in vedere, printre altele, modificarea lit. e) a alin. (2), in sensul eliminarii textului actual referitor la "refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic" - text preluat printr-o forma modificata la art. 46^1 sub denumirea "Ocrotirea mediului inconjurator". Curtea constata ca, in conditiile in care la art. 46^1 se va introduce dreptul la un mediu sanatos, este dezirabila mentinerea lit. e) a alin. (2) la art. 135, aici fiind sediul de reglementare a obligatiilor statului.
    b) Curtea Constitutionala observa ca propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei are in vedere si modificarea art. 151 al Legii fundamentale, prin introducerea unor dispozitii tranzitorii care sa asigure continuarea mandatelor de catre actualii judecatori ai Curtii de Conturi, precum si reinvestirea unor fosti judecatori ai Curtii Constitutionale.
    Textele propuse au urmatorul cuprins: alin. 4 "[...] Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru inca un mandat de 3 sau 6 ani.
    (5) Fostii judecatori ai Curtii Constitutionale care nu au exercitat functia pentru un mandat de 9 ani pot fi reinvestiti pentru diferenta de mandat."
    Cu referire la propunerea vizand consilierii de conturi, Curtea Constitutionala constata ca acest text se impune a fi eliminat pentru ca reglementarea nu este de nivel constitutional, avand in vedere ca actualul alin. (4) al art. 139 nu reglementeaza durata exercitarii mandatului membrilor Curtii de Conturi si nici periodicitatea numirii lor in functie. Daca legiuitorul are aceasta intentie de legiferare, o poate face prin reglementare legala, adica prin act normativ de acelasi rang.
    In ceea ce priveste reinvestirea fostilor judecatori ai Curtii Constitutionale, care nu au exercitat functia pentru un mandat de 9 ani, pentru diferenta de mandat, Curtea constata ca aceasta este de natura sa produca o serie de perturbatii in activitatea instantei de contencios constitutional si sa incalce vointa puterii constitutionale originare. Astfel, exista situatii in care un judecator si-a dat demisia dupa un an de activitate, fiind numit un altul pentru diferenta de mandat de 8 ani. Cei doi, potrivit noilor dispozitii ale art. 151 alin. (5) ar avea, in egala masura, vocatia de a fi reinvestiti in functii la Curtea Constitutionala; ambii nu pot insa reveni in acelasi timp, ceea ce ar crea reale diferente de tratament juridic.
    Totodata Adunarea Constituanta a stabilit ca numai in prima Curte Constitutionala mandatul judecatorilor poate fi de 3, de 6 sau de 9 ani. In cazul in care s-ar introduce astazi, pe calea revizuirii, mandate care pot fi de 1 an, de 3 ani, de 4 ani, de 6 ani sau de 8 ani, s-ar contraveni acestei vointe originare, ceea ce este de natura sa perturbe intreaga activitate a Curtii.
    Conceptia alcatuirii Curtii Constitutionale ca autoritate politico-jurisdictionala, predispusa la o reinnoire ciclica, este o garantie a neutralitatii sale politice in calitate de garant al suprematiei Constitutiei in sistemul juridic normativ, menita sa asigure o dreapta cumpana in activitatea de realizare a justitiei constitutionale.
    In privinta redactarii alin. (2) al art. 151, Curtea considera ca termenul "institutii publice", care ar putea fi utilizat la intrarea in vigoare a Constitutiei, ar trebui abandonat in virtutea faptului ca, potrivit dispozitiilor Legii fundamentale, definitia data actualelor organe de stat este cea de autoritati publice.
    c) Modificarea art. 152 urmareste eliminarea actualelor dispozitii constitutionale privitoare la institutiile viitoare, tinand seama de faptul ca ele au ramas fara obiect, si inlocuirea acestora cu o dispozitie privitoare la republicarea Constitutiei. Modul de redactare a acestuia este defectuos, deoarece se refera la proiectul de lege sau propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei, aratand ca acesta se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 5 zile de la data adoptarii. In virtutea dispozitiilor constitutionale in vigoare, un proiect de lege sau o propunere legislativa adoptata de Parlament inceteaza sa mai fie proiect de lege sau propunere legislativa, el devenind lege. Fata de aceasta, Curtea considera ca textul art. 152 trebuie sa aiba in vedere ca legea de revizuire a Constitutiei se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa adoptarea sa, in vederea aducerii la cunostinta publica a continutului sau si in vederea aprobarii sale prin referendum. De altfel, chiar art. 147 alin. (3) din Constitutie prevede ca: "Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii legislative de revizuire." Din aceasta dispozitie legala se desprinde ideea ca exista doua etape ale revizuirii, cea parlamentara, care se incheie printr-o lege, si una populara, cand legea este aprobata prin referendum. De altfel, utilizarea formulei "in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire" are semnificatia stabilirii datei de la care incepe sa curga termenul pentru organizarea referendumului. In acest sens Curtea observa ca dispozitiile art. 147 alin. (3) se coreleaza cu dispozitiile art. 144 lit. a) in virtutea carora Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, ceea ce intareste afirmatia ca un proiect de lege adoptat de Parlament inceteaza sa mai fie socotit "proiect", el devenind "lege". In acelasi sens este chiar art. II al propunerii de revizuire, care proclama ca "revizuirea adoptata prin prezenta lege se supune aprobarii prin referendum [...]".
    d) In fine, Curtea Constitutionala constata ca includerea unor dispozitii privitoare la supunerea legii de revizuire unui referendum, potrivit art. II al propunerii legislative, este superflua in conditiile in care aceasta obligatie este expres prevazuta de art. 147 alin. (3) din Constitutie, articol care nu sufera nici o modificare prin aceasta opera de revizuire a Legii fundamentale.

    Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. a), al art. 146 alin. (1), al art. 148 alin. (1) si (2) din Constitutie, precum si al art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Constata ca propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei a fost initiata cu respectarea prevederilor art. 146 alin. (1) din Constitutie.
    2. Constata ca prevederile alin. 7^1) ce urmeaza a fi introduse la art. 41 sunt neconstitutionale, deoarece ar avea ca efect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art. 148 alin. (2) din Constitutie.
    3. Constata ca dispozitiile ce urmeaza a fi introduse la art. 132 alin. (8) sunt neconstitutionale, deoarece se afla in contradictie cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ar avea ca efect suprimarea liberului acces la justitie, incalcandu-se, de asemenea, limitele revizuirii prevazute de art. 148 alin. (2) din Constitutie.
    4. Supune atentiei Parlamentului observatiile din considerentele prezentei decizii, privitoare la urmatoarele dispozitii din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei: art. 11 alin. (3), art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (4), art. 32 alin. (5), art. 46^1, art. 55 alin. (1), art. 62 alin. (2) lit. j), art. 73 alin. (3) si (5), art. 73^1, art. 94, art. 114 alin. (4^1), art. 119, art. 120^1, art. 132 alin. (2), (3) si (4), art. 134 alin. (2) lit. e), art. 144 lit. a^1), lit. c), lit. c^1) si lit. j), art. 145, art. 145^2, art. 151 alin. (2) si alin. (4) teza a doua si alin. (5), art. 152 si art. II.
    5. Se constata ca celelalte prevederi nu contravin dispozitiilor constitutionale.
    Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezbaterea a avut loc la data de 16 aprilie 2003 si la aceasta au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Prim magistrat asistent,
                              Claudia Miu