DECIZIE Nr.
1473 din 11 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 55 din 21 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată din oficiu de către Tribunalul Vrancea - Secţia comercială şi contencios
administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.716/91/2009 al acestei instanţe.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul
nr. 3.716/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia comercială şi contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale,
excepţie ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect o cerere de depunere
şi menţionare acte.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa susţine că dispoziţiile legale criticate contravin art. 21
din Constituţie cu raportare directă la art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
prin faptul că se condiţionează accesul la instanţă, respectiv a exercitării
unei căi de atac efective împotriva unui act prin care o persoană juridică
urmăreşte dizolvarea sa, declarând în mod mincinos că nu are pasive (datorii),
dar nici active pentru a intra în procedura de lichidare, de un eveniment cum
este publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, publicaţie la
care accesul nu se asigură gratuit.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, aceste
dispoziţii nu conţin norme care să aducâ atingere dreptului părţilor interesate
la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil şi
nu contravin dreptului la apărare.
Dispoziţiile criticate reprezintă norme de procedură a
căror reglementare este de competenţa legiuitorului, care poate institui, în
considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. De
asemenea, este atributul legiuitorului de a stabili condiţiile de exercitare a
căilor de atac.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu
modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul conţinut: „(1)
Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a
actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,
dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul
registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va
menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.
(2) Dispoziţiile art. 133 referitoare la suspendare
se aplică în mod corespunzător. Opoziţia se judecă în camera de consiliu, cu
citarea părţilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5 din Codul de
procedură civilă.
(3) Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este
supusă numai recursului."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, cu raportare
directă la art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că nu poate fi primită critica autorului acesteia. Argumentul
principal al autorului excepţiei de neconstituţionalitate se referă la faptul
că există o condiţionare a calculării termenului de 30 de zile prevăzut de art.
62 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale de o operaţiune cum
este cea a publicării actului vătămător în partea a IV-a a Monitorului Oficial
al României, precum şi de faptul că accesul la această publicaţie nu este
facilă, realizându-se contra cost.
Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de
către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin
Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual
-, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a
exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea
sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură
(de exemplu, Decizia nr. 989 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 539 din 3 august 2010).
In ceea ce priveşte susţinerea conform căreia accesul
la Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se face contra cost, Curtea
constată că, potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 202/1998 privind
organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2009, „Regia Autonomă «Monitorul Oficial» realizează un produs electronic
conţinând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este
disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea
respectivelor acte. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile
permanent."
In aceste condiţii, nu se poate
susţine că o parte interesată nu are acces la informaţiile necesare pentru a
exercita drepturile sale procesuale, în condiţiile manifestării unei diligente
rezonabile.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Vrancea - Secţia comercială şi
contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.716/91/2009.'
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae