DECIZIE Nr. 147 din 25 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin.
(2), art. 4, art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale art. 15 alin. (3) si (5)
din Legea sindicatelor nr. 54/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 418 din 11 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2 alin. (2), art. 4, art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale
art. 15 alin. (3) si (5) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata
de Sindicatul Profesional al Magistratilor din Targu Mures in Dosarul nr.
8.129/2003 al Judecatoriei Targu Mures.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care
procedura de citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosar de catre
Sindicatul Profesional al Magistratilor din Targu Mures, prin care se invoca
"exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in calitate de intimat a
Ministerului Public", intrucat apreciaza ca, potrivit art. 45 alin. 4 din
Codul de procedura civila, participarea reprezentantului Ministerului Public
este obligatorie doar in cazurile expres prevazute de lege, or, art. 16 alin.
(2) din Legea nr. 54/2003 nu consacra aceasta obligativitate.
Avand cuvantul asupra acestei chestiuni prealabile, reprezentantul
Ministerului Public solicita respingerea acesteia, intrucat, pe de-o parte,
potrivit art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, citarea
Ministerului Public este obligatorie, iar, pe de alta parte, Ministerul Public
nu a fost citat in calitate de intimat, asa cum sustine fara temei autorul
exceptiei de neconstitutionalitate.
Curtea, luand in considerare cererea depusa la dosar de Sindicatul
Profesional al Magistratilor din Targu Mures, sustinerile reprezentantului
Ministerului Public, dispozitiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992,
republicata, conform carora "Judecata are loc [...] cu citarea [...]
Ministerului Public", constata ca citarea Ministerului Public este obligatorie
si ca acesta nu a fost citat in calitate de intimat.
Avand in vedere aceste considerente, Curtea respinge cererea depusa la
dosar de Sindicatul Profesional al Magistratilor din Targu Mures si va trece la
judecarea cauzei.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand in acest
sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 25/2003,
pronuntata in cadrul controlului a priori al Legii nr. 54/2003, si, de
asemenea, Decizia nr. 469/2003, prin care s-a constatat constitutionalitatea
dispozitiilor legale criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
8.129/2003, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2), art. 4,
art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale art. 15 alin. (3) si (5) din Legea sindicatelor
nr. 54/2003, exceptie ridicata de Sindicatul Profesional al Magistratilor
intr-o cauza avand ca obiect cererea de inregistrare a acestuia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, urmatoarele: a) dispozitiile art. 4 din Legea sindicatelor sunt
neconstitutionale in sensul prevederilor art. 11 alin. (1) si ale art. 20 alin.
(2) din Legea fundamentala, intrucat sunt in discordanta cu reglementarile art.
9 alin. 2 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 87/1998 si ale
art. 5 din Carta sociala europeana revizuita, care permit limitarea dreptului
la asociere sindicala numai pentru personalul fortelor armate si cel al
politiei. Arata ca aceste dispozitii legale contravin si prevederilor art. 37,
raportate la art. 49 din Constitutie, deoarece restrangerea dreptului de
asociere al magistratilor nu se impune intr-o societate democratica; b)
dispozitiile art. 14 alin. (1) si ale art. 15 alin. (3) si (5) din aceeasi lege
"sunt neconstitutionale in masura in care ingradesc dreptul membrilor
fondatori ai organizatiei sindicale de a se adresa justitiei in mod direct, iar
nu numai prin intermediul unui imputernicit special", ingradind accesul
liber la justitie in mod discriminatoriu, contrar prevederilor art. 21 si ale
art. 16 alin. (1) din Constitutie; c) dispozitiile art. 14 alin. (2) lit. d)
din lege, solicitand procedura administrativa a autentificarii
procesului-verbal de constituire, contravin reglementarilor art. 2, 3, 4 si 7
din Conventia OIM nr. 87/1948, potrivit carora "constituirea unei
organizatii sindicale nu poate fi supusa unei autorizari prealabile si unei
alte conditii decat conformarea statutului sau, iar interventia autoritatilor
publice este interzisa", fiind neconstitutionala in sensul art. 20 alin.
(2); d) dispozitiile art. 2 alin. (2), conditionand constituirea organizatiei
sindicale de existenta a cel putin 15 membri fondatori din aceeasi ramura sau
profesie, sunt neconstitutionale in sensul art. 20 alin. (2) din Constitutie,
fiind contrare reglementarilor art. 2, 3, 4 si 7 din Conventia OIM nr. 87/1948.
Judecatoria Targu Mures apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata in
privinta tuturor dispozitiilor legale criticate si cu raportare la toate
prevederile constitutionale si reglementarile internationale invocate, pentru
urmatoarele considerente: a) restrangerea dreptului magistratilor de asociere
in organizatii sindicale se impune intr-o societate democratica pentru
asigurarea echilibrului puterilor judecatoreasca si executiva; b) dispozitiile
art. 14 alin. (1) si ale art. 15 alin. (3) si (5) din Legea sindicatelor au ca
scop simplificarea demersurilor judiciare ale sindicatului, ca masura de
protectie a acestuia, avand caracter facultativ; c) art. 14 alin. (2) lit. d)
din lege nu impune autentificarea procesului-verbal de constituire, ci numai
existenta unei procuri speciale pentru imputernicit, iar numirea acestuia este
facultativa; d) dispozitiile art. 2 alin. (2) din lege "sunt instituite in
favoarea organizatiei sindicale, pentru a-i asigura coeziunea si forta necesara
desfasurarii actiunilor specifice".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionale ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata pentru
urmatoarele considerente:
Interpretarea dispozitiilor Conventiei OIM nr. 87/1948 trebuie sa se faca
prin coroborare cu noile reglementari internationale in materie, cum sunt
"Principiile fundamentale relative la independenta magistraturii",
adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in Rezolutiile sale 40/32 din
29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985, care prevad ca, in
exercitarea dreptului de asociere, magistratii trebuie sa pastreze demnitatea,
impartialitatea si independenta magistraturii. De asemenea, aceste reglementari
internationale prevad ca judecatorii sunt liberi sa constituie asociatii sau
alte organizatii care sa le apere interesele, sa promoveze formarea lor
profesionala si sa protejeze independenta justitiei. Totodata, in art. 120 din
Legea nr. 92/1992, republicata, dreptul de asociere al magistratilor este
reglementat in mod expres.
Pe de alta parte, din prevederile art. 30 din Legea nr. 54/2003 rezulta ca
sindicatele apara drepturile membrilor lor in raporturile cu angajatorii, ceea
ce nu poate fi aplicabil magistratilor, care sunt independenti si inamovibili
si nu au raporturi de subordonare cu nici un angajator, fiind numiti de Presedintele
Romaniei.
Cu privire la dispozitiile art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale art. 15
alin. (3) si (5), considerate ca ar contraveni prevederilor art. 7 din
Conventia OIM nr. 87/1948, apreciaza ca aceasta critica este neintemeiata,
intrucat textele legale "se refera la procedura de acordare a
personalitatii juridice a organizatiei sindicale si nu aduc atingere dreptului
de constituire a sindicatului, de elaborare a statutului acestuia si nici nu se
refera la dizolvarea sau suspendarea lor pe cale administrativa, situatii
interzise de art. 7 al Conventiei mentionate".
Referitor la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, apreciaza ca acest
text legal este constitutional, intrucat este necesara stabilirea unui numar
minim de membri, tinand seama de atributiile organizatiilor sindicale prevazute
la art. 27 din lege.
In final arata ca, potrivit art. 9 din Constitutie, sindicatele se
constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile
legii, si invoca in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 469/2003.
Avocatul Poporului considera ca toate dispozitiile legale criticate prin
exceptia ridicata sunt constitutionale, aratand, in acest sens, ca: a)
limitarile dreptului de asociere sunt consacrate in art. 40 alin. (3) din
Constitutie, iar "categoriile de persoane care nu pot constitui ori nu pot
adera la anumite tipuri de asociatii pot face parte din altele, dreptul
acestora la libera asociere nefiind atins", dupa cum a statuat si Curtea
Constitutionala prin Decizia nr. 469/2003; b) dispozitiile art. 14 alin. (1) si
ale art. 15 alin. (3) si (5) din Legea sindicatelor "se aplica tuturor
categoriilor de persoane aflate in ipoteza normei [...], fara a face nici o
diferentiere in cadrul acestei categorii", si nu contin norme restrictive
referitoare la accesul persoanelor la justitie; c) dispozitiile art. 14 alin.
(2) lit. d) din lege nu incalca reglementarile internationale invocate,
deoarece "cerinta depunerii unei cereri de inscriere a organizatiei
sindicale la judecatoria competenta este ulterioara constituirii
acesteia"; d) conform prevederilor art. 9 din Constitutie, sindicatele se
constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile
legii. Asadar, legea poate prevedea anumite conditii, inclusiv categoriile de
persoane care pot face parte din anumite asociatii sau numarul de membri
necesar pentru constituire, prevederi de la care statutele asociatiilor nu pot
deroga.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
2 alin. (2), art. 4, art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale art. 15 alin. (3)
si (5) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, avand urmatorul cuprins:
- Art. 2 alin. (2): "Pentru constituirea unei organizatii sindicale
este necesar un numar de cel putin 15 persoane din aceeasi ramura sau
profesiune, chiar daca isi desfasoara activitatea la angajatori
diferiti.";
- Art. 4: "Persoanele care detin functii de conducere, functii de
demnitate publica, conform legii, magistratii, personalul militar din aparatul
Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, Ministerului
Justitiei, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza,
Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale,
precum si din unitatile aflate in subordinea acestora nu pot constitui
organizatii sindicale.";
- Art. 14 alin. (1) si (2) lit. d): "(1) Pentru dobandirea
personalitatii juridice de catre organizatia sindicala, imputernicitul special
al membrilor fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul-verbal de
constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la judecatoria in a carei
raza teritoriala isi are sediul aceasta.
(2) La cererea de inscriere a organizatiei sindicale se anexeaza originalul
si cate doua copii certificate de reprezentantul legal de pe urmatoarele acte:
[...] d) procura autentica a imputernicitului special, data prin
procesul-verbal de constituire prevazut la lit. a).";
- Art. 15 alin. (3) si (5): "(3) In cazul in care sunt intrunite
cerintele prevazute la alin. (1), instanta va proceda la solutionarea cererii
in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor
fondatori ai organizatiei sindicale. [...]
(5) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii de inscriere,
in termen de 5 zile de la pronuntare."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia
apreciaza ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor
constitutionale ale art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2),
art. 21, art. 37 alin. (1) si ale art. 49 care, in urma revizuirii si
republicarii Constitutiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767
din 31 octombrie 2003, au devenit art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 20
alin. (2), art. 21, respectiv art. 40 alin. (1) si art. 53, avand urmatorul
continut:
- Art. 11 alin. (1): "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai
si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este
parte.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu
exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai
favorabile.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitiul acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 40 alin. (1): "Cetatenii se pot asocia liber in partide
politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o,
sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei
dreptului sau a libertatii."
De asemenea, autorul exceptiei sustine si incalcarea urmatoarelor prevederi
din reglementari internationale:
- Art. 5 din Carta sociala europeana revizuita, ratificata de Romania prin
Legea nr. 74/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
193 din 4 mai 1999: In vederea garantarii sau promovarii libertatii
lucratorilor si a patronilor de a constitui organizatii locale, nationale sau
internationale pentru protejarea intereselor lor economice si sociale si de a
adera la aceste organizatii, partile se angajeaza ca legislatia nationala sa nu
aduca atingere si sa nu fie aplicata de o maniera care sa aduca atingere
acestei libertati. Masura in care garantiile prevazute in prezentul articol se
vor aplica politiei va fi determinata prin legislatia sau prin reglementarea
nationala. Principiul aplicarii acestor garantii membrilor fortelor armate si
masura in care ele se vor aplica acestei categorii de persoane sunt, de
asemenea, determinate prin legislatia sau prin reglementarea nationala.";
- Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 87/1948 privind
libertatea sindicala si apararea dreptului sindical, ratificata de Romania prin
Decretul nr. 213/1957, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 4 din 18
ianuarie 1958:
- Art. 2: "Lucratorii si cei ce angajeaza, fara nici o deosebire de
nici un fel, au dreptul, fara autorizatie prealabila sa constituie
organizatiile stabilite de ei insisi, precum si de a se afilia la aceste
organizatii, cu singura conditie de a se conforma statutelor acestora.";
- Art. 3: "1. Organizatiile lucratorilor si ale celor ce angajeaza au
dreptul de a elabora statutele lor si reglementarile administrative, sa aleaga
in mod liber reprezentantii lor, sa organizeze gestiunea si activitatea lor, sa
formuleze programele de actiune.
2. Autoritatile publice trebuie sa se abtina la orice interventie de natura
sa limiteze acest drept sau sa impiedice exercitiul legal.";
- Art. 4: "Organizatiile lucratorilor si ale celor ce angajeaza nu pot
fi dizolvate sau suspendate pe cale administrativa.";
- Art. 7: "Dobandirea personalitatii juridice de catre organizatiile
lucratorilor si ale celor ce angajeaza, federatiile si confederatiile lor, nu
pot fi subordonate unor conditii de natura sa puna in cauza aplicarea
dispozitiilor articolelor 2, 3 si 4 de mai sus.";
- Art. 9 alin. 1: "Masura in care garantiile prevazute de prezenta
conventie se vor aplica fortelor armate si politiei va fi determinata de
legislatia nationala."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. Principala critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 4
din Legea sindicatelor nr. 54/2003, pentru faptul ca acestea interzic
constituirea de organizatii sindicale de catre magistrati. Constitutionalitatea
limitarii dreptului anumitor categorii de persoane de a constitui organizatii
sindicale a mai fost examinata Curtea Constitutionala. Astfel, atat in cadrul
controlului a priori a Legii sindicatelor (Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie
2003), cat si in cadrul controlului a posteriori, cu prilejul solutionarii unei
exceptii de neconstitutionalitate (Decizia nr. 469 din 4 decembrie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 28 din 13 ianuarie
2004), Curtea a statuat ca aceasta limitare a exercitiului dreptului de a
constitui organizatii sindicale de catre magistrati nu incalca prevederile
Constitutiei si nici reglementarile internationale in materie.
Curtea retine ca art. 40 alin. (1) din Constitutie prevede dreptul
cetatenilor de a se asocia liber in partide politice, in sindicate, in
patronate si in alte forme de asociere. Acest drept fundamental,
social-politic, care nu este insa un drept absolut, se exercita prin
participare la constituirea asociatiilor sau prin aderare la asociatii
existente. Prevazand posibilitatea constituirii mai multor tipuri de asociatii,
nedeterminate in mod limitativ, art. 40 alin. (1) din Legea fundamentala are in
vedere si posibilitatea limitarii sferei persoanelor care pot constitui ori pot
adera la diferite tipuri de asociatii, in functie de obiectul de activitate si
de scopul asociatiilor respective, limitare ce se concretizeaza prin lege,
tinandu-se seama de situatia obiectiv diferita a anumitor categorii de
persoane, fara a se aduce atingere, prin aceasta, principiului egalitatii in
drepturi, consacrat la art. 16 alin. (1) din Constitutie. Insesi prevederile
constitutionale stabilesc anumite limite ale dreptului de asociere, care
privesc trei aspecte: a) scopurile si activitatea; b) membrii; c) caracterul
asociatiei, rezultand din modul sau de constituire. Astfel, art. 40 alin. (3)
din Legea fundamentala si dispozitiile altor legi organice prevad anumite
categorii de persoane care nu pot face parte din partide politice. Membri ai
unor asociatii profesionale pot fi numai persoanele care exercita aceeasi
profesie. De exemplu, in asociatiile patronale pot intra numai angajatorii, iar
in cele ale proprietarilor de locuinte ori ale locatarilor, numai proprietarii
de locuinte sau locatarii. Astfel, nici limitarea categoriilor de persoane care
pot constitui ori pot adera la sindicate nu contravine principiului
constitutional referitor la libertatea de asociere.
Pe de alta parte, art. 9 din Constitutie prevede ca: "Sindicatele,
patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea
potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea
drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale
membrilor lor." Si din aceasta reglementare constitutionala rezulta
existenta mai multor tipuri de asociatii, cu obiect de activitate si scopuri
diferite. Membrii diferitelor asociatii au drepturi si interese profesionale,
economice sau sociale diferite, ceea ce inseamna ca si categoriile de persoane
care pot face parte din anumite asociatii sunt diferite. Textul constitutional
mentionat prevede constituirea si desfasurarea activitatii asociatiilor
potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Prin urmare, Curtea retine ca
legea poate institui anumite conditii obligatorii privind constituirea si
desfasurarea activitatii asociatiilor, inclusiv categoriile de persoane care
pot face parte din diferite asociatii, de la care statutele lor nu pot deroga.
Categoriile de persoane care nu pot constitui ori nu pot adera la anumite
tipuri de asociati pot face parte din alte tipuri de asociatie, dreptul lor la
libera asociere nefiind atins.
II. In ceea ce priveste dispozitiile art. 14 alin. (1) si ale art. 15 alin.
(3) si (5) din lege, care, potrivit sustinerilor autorului exceptiei sunt
neconstitutionale "in masura in care ingradesc dreptul membrilor fondatori
ai organizatiei sindicale de a se adresa justitiei in mod direct, iar nu numai
prin intermediul unui imputernicit special", Curtea constata ca acestea
sunt nefondate, intrucat dreptul membrilor fondatori de a se adresa justitiei
in mod direct nu este atins, nefiind incalcate dispozitiile art. 21 din
Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, ci se prevede numirea
unui imputernicit special in scopul simplificarii procedurii, astfel incat sa
nu fie necesara citarea unui numar mare de persoane, iar comunicarea hotararii
judecatoresti sa se faca numai catre o singura persoana. Aceasta reprezinta o
facilitate acordata de legiuitor, membrii fondatori putand renunta oricand la
aceasta, indeplinind direct si personal actele procedurale si prezentandu-se
personal in instanta.
III. Cu privire la dispozitiile art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea
sindicatelor, care impun existenta unei procuri autentice a imputernicitului
special, data prin procesul-verbal de constituire, Curtea retine ca acestea
reprezinta norme de procedura a caror elaborare intra in competenta exclusiva a
legiuitorului, in sensul prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie,
potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de
judecata sunt prevazute numai prin lege". Aceste norme procedurale nu sunt
contrare prevederilor constitutionale sau reglementarilor internationale,
deoarece aplicarea lor nu inseamna o procedura administrativa prealabila, nu
reprezinta cerinta vreunei autorizari si nici interventia inadmisibila a
autoritatilor publice, asa cum fara temei sustine autorul exceptiei.
Normele procedurale criticate nu au incidenta asupra constituirii
organizatiilor sindicale, ci ele sunt aplicabile dupa constituirea propriu-zisa
si reprezinta conditii de forma pentru depunerea si solutionarea de catre
instanta de judecata competenta a cererii de inscriere in vederea dobandirii
personalitatii juridice. Numirea imputernicitului special avand caracter facultativ,
procura autentica a acestuia va fi data numai in cazul in care membrii
fondatori decid sa nu isi exercite direct si personal drepturile procesuale si
sa isi numeasca un imputernicit special prin procesul-verbal de constituire a
sindicatului.
IV. Referitor la cerinta existentei unui numar de cel putin 15 persoane
pentru constituirea unei organizatii sindicale, prevazuta de art. 2 alin. (2)
din Legea nr. 54/2003, Curtea constata ca si aceasta se incadreaza in
conditiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din
Constitutie. Stabilirea numarului minim de membri constituanti se impune pentru
a se asigura organizatiei sindicale constituite o reprezentativitate minima in
vederea desfasurarii activitatilor specifice de aparare a drepturilor si
intereselor membrilor sai.
Cu privire la reglementarile internationale invocate de autorul exceptiei,
Curtea retine ca acestea prevad dreptul lucratorilor si al patronilor (celor ce
angajeaza) de a constitui organizatii (asociatii) stabilite de ei insisi. Prin
urmare, acestea nu se refera in mod exclusiv la constituirea organizatiilor
sindicale si nu prevad dreptul oricarei categorii de persoane de a constitui
orice tip de asociatie.
Prevederile Constitutiei Romaniei sunt in concordanta cu aceste
reglementari internationale si, ca atare, art. 11 alin. (1) si art. 20 alin.
(2) din Legea fundamentala nu sunt incalcate prin dispozitiile legale
criticate.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin.
(2), art. 4, art. 14 alin. (1) si (2) lit. d) si ale art. 15 alin. (3) si (5)
din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de Sindicatul Profesional
al Magistratilor din Targu Mures in Dosarul nr. 8.129/2003 al Judecatoriei Targu
Mures.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean