DECIZIE Nr.
1444 din 4 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 6 din 4 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ion
Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea civilă nr. 3 din 16 februarie 2010,
pronunţată în Dosarul nr. 801/234/2009, Judecătoria Gheorgheni a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în
integralitatea sa.
Excepţia a fost ridicată de Ion Temelie într-o cauză
având ca obiect o plângere contravenţională.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 a fost adoptată în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din
Constituţie, în forma anterioară revizuirii, potrivit cărora Guvernul poate
emite ordonanţe „în cazuri excepţionale". Această sintagmă are un conţinut
semantic identic cu sintagma „în situaţii extraordinare", cuprinsă la art.
115 alin. (4) din Constituţia revizuită. Autorul excepţiei consideră că,
deoarece la data adoptării acestei ordonanţe de urgenţă „nu a existat un caz
excepţional sau vreo situaţie extraordinară, întreaga ordonanţă are caracter
neconstituţional". De asemenea, susţine că nici în preambulul ordonanţei
criticate nu s-a indicat cazul excepţional care a determinat adoptarea
acesteia.
Judecătoria Gheorgheni apreciază
că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei
criticate rezultă existenţa cazului excepţional prevăzut de art. 114 alin. (4)
din Constituţie, în forma anterioară revizuirii, astfel că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.
Critica vizează motive de neconstituţionalitate
extrinsecă, şi anume adoptarea ordonanţei criticate cu încălcarea prevederilor care legitimează adoptarea ordonanţelor
de urgenţă în cazuri excepţionale, aşa cum sunt cele referitoare la delegarea
legislativă, cuprinse în art. 114 alin. (4) din Constituţie, în forma
nerevizuită, sau în situaţii extraordinare, aşa cum sunt cele ale art. 115
alin. (4) din Constituţie, în forma revizuită.
Din examinarea textului constituţional în vigoare la
data emiterii ordonanţei de urgenţă, precum şi din conţinutul expunerii de
motive la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, rezultă
că au fost întrunite exigenţele constituţionale prevăzute de art. 114 alin. (4)
din Constituţie, în forma nerevizuită, pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă,
şi anume existenţa cazului excepţional şi a urgenţei reglementării. Guvernul a
precizat, în documentul menţionat anterior, că „amplificarea continuă a
fenomenului infracţional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic şi mai
complex, a reclamat soluţii viabile de contracarare, concretizate în acest
proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancţiunilor penale,
iar pe de altă parte, prin incriminarea ca infracţiuni a unor noi fapte".
Totodată, s-a arătat că promovarea unui proiect de act normativ asupra
regimului circulaţiei pe drumurile publice sub forma unei ordonanţe de urgenţă
„a fost determinată de necesitatea reglementării pe baze noi şi în acord cu
noile reglementări europene, în cel mai scurt timp, a relaţiilor sociale
dintr-un domeniu foarte important pentru societatea românească, prelungirea
procedurii legislative având consecinţe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe
toate drumurile ţării. Promovarea în regim de urgenţă este determinată, nu în
ultimul rând, şi de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a
angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislaţiei
româneşti cu aquis-ul comunitar".
In practica sa jurisdicţională,
Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în acelaşi sens, prin Decizia nr. 245
din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin
decizia menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt
valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A. d) şi al art. 29
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ion
Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman