DECIZIE Nr.
1419 din 2 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedura
civila raportate la cele ale art. 966 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 6 din 4 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedură
civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, excepţie ridicată de
Iancu Alexandru Arpezeanu şi Mirela Arpezeanu în Dosarul nr. 835/215/2009 al
Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 26 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 835/215/2009, Judecătoria
Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedură
civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil.
Excepţia a fost ridicată de Iancu Alexandru Arpezeanu
şi Mirela Arpezeanu într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui act.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 44, precum şi prevederilor art. 1 şi art. 41
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale. In acest sens, face referire, pe de o parte, la exprimarea
utilizată de legiuitor în enunţarea art. 966 din Codul
civil, respectiv sintagma „nu poate avea niciun efect", prin care se aduce atingere dreptului oricărei persoane de a i se
garanta ocrotirea bunului al cărui proprietar este şi, pe de altă parte, la
„caracterul dubitativ prin care art. 966 din Codul civil este enunţat şi care
lasă loc la interpretări părtinitoare, subiective, supuse arbitrariului şi
influenţabile de orice natură de interese obscure, în anumite cazuri, fără
considerarea principiilor de drept". Astfel, „textul de lege menţionat
lasă la aprecierea instanţei (judecătorului) posibilitatea aprecierii
valabilităţii actului subsecvent, prin raportare la eventuale încălcări ale
textelor de lege de către contractanţii iniţiali".
Cât priveşte critica art. 106 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, autorii excepţiei consideră că şi modul de redactare a
acestui text „lasă loc la interpretări", astfel că în practica judiciară
se ajunge, de multe ori, „la situaţii injuste ce generează veritabile abuzuri
şi încălcări ale drepturilor fundamentale".
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă
raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Anularea
unui act de procedură atrage şi nulitatea actelor următoare, în măsura în care
acestea nu pot avea o existenţă de sine stătătoare.";
- Art. 966 din Codul civil: „Obligaţia
fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun
efect."
Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii
contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2)
privind egalitatea în faţa legii şi art. 44 privind dreptul de proprietate
privată, precum şi prevederilor cuprinse în art. 41 privind reparaţia echitabilă din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de
neconstituţionalitate, ci, nemulţumiţi de soluţiile legislative cuprinse în
dispoziţiile de lege sus-citate, solicită modificarea acestora cu scopul de a
împiedica aplicarea lor.
Deoarece aceste dispoziţii de lege consacră
reglementări de maximă generalitate, cu valoare principială, aplicarea lor nu
este condiţionată de criterii cu finalitate sau eficienţă discriminatorie, ci
este exclusiv dependentă de identitatea dintre situaţia de fapt reală şi cea
definită prin ipotezele lor.
De aceea, nu se poate reţine niciun fine de
neconstituţionalitate în ceea ce le priveşte, prevederile constituţionale şi
convenţionale invocate neavând nicio concludentă în demonstrarea
neconstitutionalitătii acestor dispoziţii legale.
Pentru motivele expuse, în
temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de
procedură civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, excepţie
ridicată de Iancu Alexandru Arpezeanu şi Mirela Arpezeanu în Dosarul nr.
835/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman