DECIZIE Nr.
141 din 20 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 1 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 199 din 22 martie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 1 din Codul penal, excepţie
ridicată de Viorel Vlad în Dosarul nr. 10.556/302/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia I penală şi
Dosarul nr. 11.471/302/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, avand în vedere că
excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr.
2.247D/2006 si nr.
2.315D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă,
nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea Dosarului nr. 2.315D/2006 la Dosarul nr. 2.247D/2006, care
este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 18 octombrie 2006 şi din 25
octombrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 10.556/302/2006 şi nr.
11.471/302/2006, Tribunalul Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. 1 din Codul
penal.
Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de
Viorel Vlad.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea
cetăţenilor în faţa legii. In acest sens arată că un condamnat la pedeapsa
închisorii mai mică de 10 ani, care, din cauza stării de sănătate, nu poate fi
folosit la muncă, nu poate beneficia de fracţia de 1/2 prevăzută la art. 59
alin. 2 din Codul penal, pe cand
condamnatul apt de muncă nu mai este ţinut de fracţia de 2/3 din pedeapsa
închisorii mai mică de 10 ani. Prin urmare, consideră că, pentru a elimina
discriminarea, ar trebuia ca beneficiul prevăzut de art. 59 alin. 2 din Codul
penal să se aplice şi condamnaţilor care nu sunt apţi de muncă.
Tribunalul Bucureşti
- Secţia I penală
opinează că dispoziţiile legale criticate nu
contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală opinează că dispoziţiile legale criticate contravin principiului
egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Astfel, prevederile art. 60 alin. 1 din
Codul penal încalcă, pe langă
dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, şi pe cele ale art. 50
potrivit cărora persoanele cu handicap se bucură de protecţie socială. In
concluzie, textul legal criticat instituie o discriminare pe motive de sănătate
între cetăţeni.
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza
normei juridice, fără diferenţieri pe considerente arbitrare.
De altfel, este atributul
legiuitorului de a stabili condiţiile în care poate fi acordată liberarea
condiţionată, acesta nefiind
un drept al condamnaţilor, ci doar o vocaţie pe care aceştia o au. Principiul
egalităţii nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin
specificul lor, sunt diferite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinand încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 60 alin. 1 din Codul penal, cu denumirea marginală
Liberarea condiţionată în cazuri speciale, care au următorul conţinut: „Condamnatul
care, din cauza stării sănătăţii sau din alte cauze, nu a fost niciodată
folosit la muncă ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiţionat, după
executarea fracţiunilor de pedeapsă arătate în art. 59 sau, după caz, în art.
591,
dacă dă dovezi temeinice de disciplină şi de îndreptare."
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 60 alin. 1 din
Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei de contencios
constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală
invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr.
187 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 4 aprilie
2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate pentru
considerentele acolo arătate.
Deoarece pană în prezent nu au
intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, considerentele deciziei menţionate mai sus îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 60 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicată de Viorel Vlad în Dosarul
nr. 10.556/302/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I
penală şi Dosarul nr. 11.471/302/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a II-a penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru