DECIZIE   Nr. 140 din 23 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 379 din 29 aprilie 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Isaie Bujor si Viorica Bujor in Dosarul nr. 7.048/2003 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
    La apelul nominal se prezinta Gheorghe Goia, personal si in calitate de administrator al Societatii Comerciale "ARM IMPEX" - S.R.L. din Cluj-Napoca, si Societatea Comerciala "Electrica Transilvania Nord" - S.A. - Sucursala Cluj, prin avocat, lipsind autorii exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Gheorghe Goia solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum aceasta a fost formulata de catre autori, respectiv cu privire la art. 16 alin. (4), art. 18, art. 19 alin. (3) si la art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, iar nu doar referitoare la primele trei dispozitii din legea mentionata, intrucat toate aceste prevederi aduc atingere dreptului constitutional privind garantarea proprietatii private.
    Avocatul Societatii Comerciale "Electrica Transilvania Nord" - S.A. - Sucursala Cluj sustine respingerea exceptiei, aratand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate, in speta fiind aplicabile dispozitiile art. 44 alin. (1) teza finala din Legea fundamentala, potrivit caruia continutul si limitele acestui drept sunt stabilite prin lege. Intrucat operatiunile de realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice nu au caracterul unei exproprieri sau nationalizari, invocarea art. 44 alin. (3) din Constitutia republicata nu are relevanta in solutionarea exceptiei.
    In ceea ce priveste raportarea la art. 53 din Constitutia republicata, se apreciaza ca restrangerea adusa dreptului de proprietate privata intruneste cerintele impuse de norma constitutionala, respectiv este prevazuta de lege, este necesara pentru realizarea activitatilor in domeniul electric si termoelectric, este proportionala cu situatia care a determinat-o si nu are caracter discriminatoriu, respectand art. 16 din Constitutia republicata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privata, intrucat legiuitorul, in temeiul art. 44 alin. (1), a stabilit niste limite rezonabile ale exercitiului acestui drept in considerarea interesului public general, restrangeri care nu afecteaza insasi existenta dreptului.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 7.048/2003, Judecatoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Isaie Bujor si Viorica Bujor.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 sunt neconstitutionale, deoarece titularul dreptului de uz nu poate fi decat o persoana fizica, iar instituirea dreptului de servitute reclama doua conditii, si anume: existenta a doua fonduri, doua imobile nominalizate prin doua numere topografice diferite, carti funciare diferite si numere cadastrale diferite; existenta a doi proprietari diferiti, posesori ai celor doua fonduri sau imobile. Se considera ca in cazul Societatii Comerciale "Electrica Transilvania Nord" - S.A. nu sunt indeplinite conditiile pentru exercitarea dreptului de uz si dreptului de servitute si ca textele de lege criticate incalca prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata.
    In argumentarea criticii se sustine si neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003, intrucat acestea sunt considerate a contraveni principiului constitutional referitor la garantarea proprietatii private indiferent de titular.
    Judecatoria Cluj-Napoca apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 este neintemeiata, intrucat, chiar daca dispozitiile legale criticate instituie unele restrictii in exercitarea dreptului de proprietate, acestea sunt justificate de ocrotirea interesului general al cetatenilor. De altfel, art. 16 din Legea nr. 318/2002 prevede ca, in cazul in care, cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile stabilite de lege. Pe de alta parte, textele de lege criticate nu instituie o discriminare intre titularii dreptului de proprietate, restrictiile exercitiului acestui drept impunandu-se tuturor, in egala masura.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003, instanta a apreciat ca acestea nu au relevanta pentru solutionarea cauzei si a respins critica cu un atare obiect.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate prevad conditiile si modul de utilizare a terenurilor pe care se gasesc capacitati energetice, luand in considerare necesitatea desfasurarii normale a serviciului public de furnizare a energiei electrice, pe de o parte, si protejarea proprietatii private a terenurilor afectate acestui serviciu public, pe de alta parte. Reglementarile se incadreaza in masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor statului referitoare la "protejarea intereselor nationale in activitatea economica", prevazute la art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutia republicata si sunt in concordanta cu prevederile art. 44 alin. (2) din Legea fundamentala, deoarece nu fac distinctie in raport cu titularul dreptului de proprietate privata al terenului.
    Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 16 alin. (4), art. 18, art. 19 alin. (3) si ale art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003 sunt in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, operatiunile de realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice nu au caracterul unei exproprieri, nationalizari sau unei treceri silite in proprietatea publica a acestor terenuri, procedura exproprierii, precum si situatiile in care solicitantul autorizatiei pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice poate sa cumpere terenul aflat in proprietatea privata a persoanelor fizice fiind expres prevazute de art. 20 din Legea nr. 318/2003.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Textele legale criticate au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile prezentei legi.";
    - Art. 18: "(1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice se intinde pe durata necesara executarii lucrarilor. In exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizatiei de infiintare, cu respectarea prevederilor legale, poate:
    a) sa depoziteze pe terenurile proprietate privata materiale, echipamente, utilaje, instalatii;
    b) sa desfiinteze culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ori numai sa le restranga, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata, in conditiile legii;
    c) sa indeparteze materiale, sa capteze apa, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare;
    d) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea, sa amplaseze birouri si locuinte de santier;
    e) sa opreasca ori sa restranga activitati ale proprietarului, in masura strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata.
    (2) Dreptul de uz prevazut la alin. (1) inceteaza inaintea expirarii duratei stabilite pentru executarea lucrarilor sau inaintea acestui termen, la data terminarii anticipate a lucrarilor sau la data sistarii acestora si renuntarii la autorizatii. Oricare dintre aceste situatii trebuie notificata de indata proprietarului.
    (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar exercitarea lui se face ori de cate ori este necesar pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii. In exercitarea acestui drept, titularul licentei poate:
    a) sa depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalatii pentru intretinere, revizii, reparatii si interventii necesare pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;
    b) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea;
    c) sa desfiinteze sau sa reduca culturi, plantatii sau alte amenajari existente si sa restranga activitati ale proprietarului, in masura si pe durata strict necesare executarii operatiilor de intretinere, reparatii, revizii sau interventii pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii.
    (4) Titularul licentei este obligat sa instiinteze in scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activitatilor care vor fi afectate ca urmare a lucrarilor la capacitatile energetice, cu exceptia cazurilor de avarii, situatie in care proprietarii sunt instiintati in termenul cel mai scurt.
    (5) Titularul licentei este obligat sa plateasca proprietarilor despagubirea cuvenita pentru pagubele produse, sa degajeze terenul si sa-l repuna in situatia anterioara, in cel mai scurt timp posibil.
    (6) Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si avarii.
    (7) Pentru a evita punerea in pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activitati desfasurate in zona de executare a lucrarilor de realizare sau retehnologizare de capacitati energetice, precum si a operatiilor de revizie sau reparatie la capacitatea in functiune, titularul autorizatiei sau al licentei are dreptul de a obtine restrangerea sau sistarea, pe toata durata lucrarilor, a activitatilor desfasurate in vecinatate de alte persoane. In acest caz persoanele afectate vor fi instiintate, in scris, despre data inceperii, respectiv finalizarii lucrarilor.
    (8) La incetarea exercitarii drepturilor prevazute la art. 16 alin. (2), titularul autorizatiei de infiintare, respectiv titularul licentei, este obligat sa asigure degajarea terenului si repunerea lui in situatia initiala.
    (9) Dreptul de acces la utilitatile publice, prevazut la art. 16 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizatiei sau al licentei cu buna-credinta si in mod rezonabil, fara a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilitati publice.";
    - Art. 19 alin. (3): "Asupra terenurilor aflate in proprietatea tertilor, cuprinse in zonele de protectie si de siguranta, se stabileste drept de servitute legala."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatorul continut:
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
    In ceea ce priveste solicitarea formulata cu ocazia dezbaterii cauzei referitoare la exercitarea controlului de constitutionalitate si asupra prevederilor art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, Curtea constata ca instantele judecatoresti au competenta ca, in conditiile legii, sa constate, printr-o incheiere motivata, ca o exceptie de neconstitutionalitate este admisibila sau inadmisibila, cu consecinta suspendarii cauzei si a sesizarii Curtii Constitutionale in vederea solutionarii criticii astfel formulate. Or, procedand la examinarea exceptiei sub acest aspect, Judecatoria Cluj-Napoca a apreciat ca fiind nerelevante pentru solutionarea litigiului criticile referitoare la art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003, sesizand Curtea Constitutionala, potrivit art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, numai cu privire la dispozitiile art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, texte de lege asupra carora Curtea urmeaza a se pronunta.
    Analizand pe fond exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 instituie o sarcina gratuita care greveaza proprietatile afectate de capacitati energetice pe toata durata existentei acestora. Aceasta sarcina consta in obligatia detinatorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite interventia titularilor de licenta pentru retehnologizari, reparatii, revizii sau remedierea avariilor, in baza drepturilor de uz si servitute ale acestora din urma asupra proprietatilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a) - e) din lege, au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal si se exercita pe toata durata existentei capacitatii energetice sau temporar, cu ocazia lucrarilor de interventie.
    Curtea constata ca, in argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la o premisa gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia republicata, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, precum si de cele ale art. 136 alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, "in conditiile legii organice".
    Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constata ca prin reglementarea dedusa controlului, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic - bun public de interes national -, reglementarea legala in sine nu releva nici o contradictie cu art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private. Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. Este ceea ce a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza "Mellacher si altii impotriva Austriei", 1989, o speta referitoare la reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, in cauza "Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei", 1982, aceeasi Curte a aratat ca, intrucat autoritatile nu au trecut la exproprierea imobilelor petitionarilor, acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vanda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat ca nu se poate asimila situatia cu o expropriere in fapt, deoarece, chiar daca dreptul de proprietate a pierdut in substanta sa, el nu a disparut.
    Pe de alta parte, Curtea retine ca art. 44 alin. (5) din Legea fundamentala prevede expres dreptul autoritatilor de a folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general, in conditiile acordarii de despagubiri proprietarului pentru "daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii". Aceste prevederi se regasesc in art. 16 din Legea nr. 318/2003, care la alin. (6) arata ca "Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata [...] se stabilesc si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a legislatiei in vigoare". Asa fiind, nimic nu impiedica persoana care a suferit un prejudiciu, in urma operatiunilor de realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata, de a solicita repararea pagubei produse, potrivit dispozitiilor dreptului comun.
    De altfel, prin Decizia nr. 72/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, solutia adoptata mentinandu-si valabilitatea si in cauza de fata.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), ale art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Isaie Bujor si Viorica Bujor in Dosarul nr. 7.048/2003 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu