DECIZIE Nr. 139 din 8 mai 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art.
10, art. 11, art. 13 si art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 330 din 20 iunie 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2, art. 10, art. 11, art. 13 si art. 23 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Ion
Mihai si Viorica Mihai in Dosarul nr. 18.805/1999 al Judecatoriei Sectorului 1
Bucuresti.
La apelul nominal raspunde avocat Teodor Rus pentru partile Valentin Zeana,
Corneliu Zeana si Alexandru Zeana, lipsind autorii exceptiei si celelalte
parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Avocatul partilor reprezentate solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile legale invocate nu contravin
prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20, 43 si ale art. 134 alin. (2) lit. f)
din Constitutie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, invocand in acest sens practica jurisdictionala in
materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 18.805/1999,
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 10, art. 11, art. 13 si
art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
exceptie ridicata de Ion Mihai si Viorica Mihai.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca,
"desi cetatenii sunt egali in fata legii, desi statul are obligatia de a
lua masuri concrete de protectie sociala [...], in realitate, din modul de
redactare a articolelor mentionate, rezulta masuri discriminatorii impotriva
chiriasilor". Se apreciaza ca astfel se incalca "dreptul la
stabilirea locuintei si la oferirea unor conditii de locuit, ce se circumscriu
notiunii de trai decent". Se sustine, de asemenea, ca dispozitiile legale
invocate contravin art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin
aceea ca "dreptul la un nivel de trai corespunzator cuprinde, printre
altele, dreptul la o locuinta corespunzatoare".
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta
Curtii Constitutionale.
Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor nu au transmis
punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor
art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
2, art. 10, art. 11, art. 13 si art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile
cu destinatia de locuinte. Acestea au urmatorul continut:
Art. 2
"Durata contractelor de inchiriere incheiate dupa prelungirea sau
reinnoirea contractelor de inchiriere in baza Legii nr. 17/1994, pentru
suprafetele cu destinatia de locuinta redobandite de fostii proprietari sau de
mostenitorii acestora anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de
urgenta, se prelungeste, la cererea chiriasului, pentru o perioada de cel mult
3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.";
Art. 10
"(1) In vederea incheierii noului contract de inchiriere, in termen de
30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sau
de la deschiderea rolului fiscal, dupa caz, proprietarul ii va notifica
chiriasului sau fostului chirias, prin executorul judecatoresc, data si locul
intalnirii. Notificarea va fi comunicata prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.
(2) Chiriasul sau fostul chirias este obligat sa comunice proprietarului,
in scris, cu confirmare de primire, cererea pentru incheierea unui nou contract
de inchiriere, in termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificarii.
(3) In cazul in care chiriasul sau fostul chirias comunica proprietarului
ca nu cere sa incheie un nou contract de inchiriere, acesta este obligat sa ii
predea proprietarului locuinta pe baza de proces-verbal, in termen de cel mult
60 de zile de la data notificarii prevazute la alin. (1). Nepredarea locuintei
inauntrul acestui termen il indreptateste pe proprietar sa ceara in justitie
evacuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea
ordonantei presedintiale.";
Art. 11
"(1) Nerespectarea de catre proprietar a dispozitiilor art. 10 alin.
(1) atrage prelungirea de drept a contractului de inchiriere anterior pana la
incheierea unui nou contract de inchiriere. Neplata chiriei pana la incheierea
noului contract de inchiriere nu poate fi invocata de proprietar ca motiv de
evacuare a chiriasului sau a fostului chirias.
(2) Lipsa unui raspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriasului sau al
fostului chirias de a incheia un nou contract de inchiriere in termen de 60 de
zile de la primirea notificarii il indreptateste pe proprietar sa ceara in
justitie evacuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe
calea ordonantei presedintiale.";
Art. 13
"Prelungirea contractelor de inchiriere nu se aplica:
a) in cazul contractelor de inchiriere incheiate de chiriasi cu proprietari
persoane fizice, altele decat cele prevazute la art. 2 - 7;
b) in cazul contractelor de inchiriere pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, prevazute la art. 1 - 7, ai caror titulari de contract sau membri de
familie mentionati in contract sunt proprietari ai unei locuinte
corespunzatoare ori au instrainat o locuinta corespunzatoare dupa data de 1
ianuarie 1990, in aceeasi localitate. Fac exceptie contractele de inchiriere ai
caror titulari sau membri de familie mentionati in contract au redobandit, in
calitate de fosti proprietari sau mostenitori ai acestora, locuinte care sunt
efectiv ocupate de chiriasi persoane fizice, de una dintre persoanele juridice
prevazute la art. 1 sau de o institutie publica;
c) chiriasului care refuza sa preia in folosinta o alta locuinta pusa la
dispozitie in conditiile prezentei ordonante de urgenta de catre fostul
proprietar sau de mostenitorii acestuia ori de catre autoritatile publice
locale;
d) in cazul litigiilor determinate de refuzul chiriasilor carora li s-a
notificat sa incheie un nou contract de inchiriere cu proprietarul potrivit
Legii nr. 17/1994, Legii nr. 112/1995 sau Legii nr. 114/1996, republicata;
e) in cazul litigiilor dintre proprietar si chirias avand ca obiect
schimbul obligatoriu de locuinte;
f) in cazul chiriasilor care au subinchiriat locuinta fara consimtamantul
scris al proprietarului;
g) in cazul chiriasilor care au schimbat total sau partial destinatia ori
structura interioara a locuintei fara consimtamantul scris al proprietarului si
fara aprobarile legale;
h) chiriasului care a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii
in care este situata aceasta, instalatiilor sau bunurilor aferente acestora ori
care a instrainat fara drept parti din acestea;
i) chiriasului care are un comportament ce face imposibila convietuirea sau
care impiedica folosirea normala a locuintei;
j) in cazul prevazut la art. 6, daca persoana care a cumparat locuinta in
baza Legii nr. 112/1995 a instrainat-o sub orice forma, inclusiv prin schimb;
k) in cazul prevazut la art. 6, daca persoana care a cumparat locuinta in
baza Legii nr. 112/1995 a ipotecat-o, a concesionat-o sau a incheiat un
contract de leasing pentru o parte sau pentru intreaga locuinta;
l) in cazul prevazut la art. 6, daca persoana care a cumparat locuinta in
baza Legii nr. 112/1995 a inchiriat-o in totalitate sau in parte. Daca locuinta
a fost inchiriata in parte, prevederile prezentului articol se aplica numai
pentru suprafata din locuinta, inchiriata de persoana care a cumparat-o in baza
Legii nr. 112/1995.";
Art. 23
"(1) Proprietarii au dreptul sa ceara si sa obtina mutarea chiriasilor
din spatiile cu destinatia de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu.
(2) Pentru aceasta, proprietarul este obligat sa puna la dispozitie
chiriasului, cu contract de inchiriere, un alt spatiu cu destinatia de locuinta
in aceeasi localitate sau intr-o alta localitate cu acordul chiriasului, cu
respectarea suprafetei locuibile minime de 15 mp persoana.
(3) Daca locuinta oferita in schimb este proprietatea altei persoane,
contractul de inchiriere se incheie de catre aceasta pentru un termen care nu
poate fi mai mic decat cel prevazut in contractul initial."
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate
sunt urmatoarele:
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari.";
Art. 20
"(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile
cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
Art. 43
"(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de
protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la
asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte
forme de asistenta sociala prevazute de lege.";
Art. 134 alin. (2) lit. f)
"(2) Statul trebuie sa asigure: [...]
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii."
Dispozitiile art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului,
considerate, de asemenea, ca fiind incalcate, au urmatorul continut: "1.
Orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzator asigurarii
sanatatii sale, bunastarii proprii si a familiei, cuprinzand hrana,
imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale
necesare, are dreptul la asigurare in caz de somaj, de boala, de invaliditate,
vaduvie, batranete sau in alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta
ca urmare a unor imprejurari independente de vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii,
indiferent daca s-au nascut in cadrul sau in afara casatoriei, se bucura de
aceeasi ocrotire sociala."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale
cuprinse in art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea in drepturi a
cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. Intr-adevar, dispozitiile
legale invocate nu creeaza discriminari intre cetateni pe criterii de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta
politica, avere sau origine sociala, criterii ale egalitatii in drepturi
prevazute atat la art. 4 alin. (2) din Constitutie, cat si la art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Totodata Curtea retine ca egalitatea in drepturi nu impiedica stabilirea de
catre legiuitor a unor solutii legislative diferite pentru situatii diferite.
Dispozitiile legale criticate ii ocrotesc in mod egal pe proprietar si pe
chirias, stabilind, pe de o parte, in ce masura proprietarul poate refuza in
mod justificat prelungirea contractului, iar pe de alta parte, dand chiriasului
posibilitatea sa isi apere dreptul locativ in conditiile in care nu i se poate
reprosa vreo conduita culpabila.
Cu privire la sustinerea ca prin dispozitiile legale criticate a fost
incalcat dreptul fundamental la un nivel de trai decent si, implicit, la o
locuinta satisfacatoare, drept consacrat prin art. 43 din Constitutie, Curtea
retine ca acest principiu nu este incalcat, deoarece prin continutul lor
dispozitiile legale criticate nu impiedica dreptul la conditii rezonabile de
viata si la ameliorarea lor continua. Dreptul la un nivel de trai decent are in
vedere asigurarea unor conditii adecvate tuturor cetatenilor tarii. Or, in
speta dispozitiile legale criticate nu aduc atingere acestui drept, ci,
dimpotriva, se constituie ca o garantie a asigurarii drepturilor locative ale
chiriasilor, in conditiile apararii drepturilor si intereselor legitime ale
proprietarilor.
Curtea constata, de asemenea, ca textele legale criticate nu contravin nici
prevederilor art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, intrucat
nu contin dispozitii prin care sa se aduca atingere dreptului la un nivel de
viata corespunzator, cu referire la locuinta, in conditiile dobandirii acestui
drept in conditiile legii.
De altfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a mai fost supusa
controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala pronuntand mai multe
decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate avand acest
obiect (de exemplu, Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000 si Decizia nr. 99 din 23
mai 2000, ambele publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389
din 21 august 2000). Solutiile si considerentele cuprinse in deciziile
mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au
intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei
Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 10,
art. 11, art. 13 si art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Ion Mihai si Viorica Mihai in
Dosarul nr. 18.805/1999 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Cristina Radu