DECIZIE   Nr. 139 din  5 octombrie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 248 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 540 din  4 noiembrie 1999

    Ioan Muraru      - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Iuliana Nedelcu    - procuror
    Mihai Paul Cotta   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 248 din Codul penal, ridicata de Dan Corneliu Pascariu in Dosarul nr. 7.474/1998 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 30 septembrie 1999 si au fost consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 5 octombrie 1999.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 8 decembrie 1998 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 248 din Codul penal, exceptie ridicata de Dan Corneliu Pascariu intr-un dosar avand ca obiect solutionarea cauzei penale privind pe autorul exceptiei si pe Vitali Ustroi, trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor prevazute la art. 289, 248 si la art. 291 din Codul penal.
    In motivarea exceptiei autorul acesteia sustine ca prevederile art. 145 din Codul penal, care explica intelesul termenului "public", sunt in contradictie cu dispozitiile art. 135 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora proprietatea este publica sau privata, precum si cu dispozitiile alin. (4) al aceluiasi articol, in care sunt enumerate bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, printre care, arata autorul exceptiei, nu se regasesc bunurile ce constituie patrimoniul unei societati comerciale. Se mai afirma totodata ca art. 145 din Codul penal este in contradictie si cu dispozitiile art. 41 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care prevad ca proprietatea privata este ocrotita in mod egal, indiferent de titular. Aceste prevederi sunt incalcate, in opinia autorului exceptiei, si de dispozitiile art. 248 din Codul penal, care instituie o pedeapsa mai grava pentru abuzul in serviciu, in functie de natura proprietatii: publica sau privata. Or, in cazul societatilor comerciale cu capital de stat trebuie sa se vorbeasca de proprietatea privata a statului. De aceea, considera autorul exceptiei, se impune modificarea art. 145 si 248 din Codul penal, care sunt neconstitutionale.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, instanta de judecata apreciaza ca atat dispozitiile art. 248 din Codul penal, cat si cele ale art. 145 din acelasi cod, la care primele fac trimitere, nu contravin prevederilor art. 135 si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu este vorba despre o discriminare, sub aspect sanctionator, intre fapte ce aduc atingere proprietatii publice sau private, ci despre un tratament diferit intre diferitele forme de abuz in serviciu, dupa cum acestea aduc atingere intereselor unor persoane sau intereselor publice. Dispozitiile art. 248 din Codul penal nu au in vedere in mod expres atingerea adusa proprietatii publice prin activitatea subiectului activ, ci tulburarea bunului mers al activitatii subiectului pasiv sau pagubirea patrimoniului acestuia. Imprejurarea ca una dintre urmarile imediate prevazute in art. 248 din Codul penal este o paguba adusa patrimoniului unei institutii, din cele mentionate in art. 145 din Codul penal, nu trebuie privita prin raportare la notiunea de proprietate publica, deoarece proprietatea nu se confunda cu patrimoniul. Pe de alta parte, faptul ca Banca Romana de Comert Exterior - S.A. se incadreaza sau nu in tiparul subiectului pasiv avut in vedere de art. 248 din Codul penal este o chestiune de aplicare a legii si nu una de contencios constitutional.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul de vedere primit din partea Guvernului se considera ca exceptia este neintemeiata. Criticile privind neconstitutionalitatea art. 145 si 248 din Codul penal nu pot fi retinute, deoarece prevederile art. 248 nu contravin Constitutiei, iar art. 145, care explica intelesul termenului "public", este redactat suficient de clar, institutiile publice fiind cele calificate astfel de lege, iar o reglementare care omite sa cuprinda anumite aspecte nu poate fi considerata neconstitutionala, daca nu incalca prevederile Constitutiei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si ale partii prezente, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Reglementarile criticate de autorul exceptiei sunt dispozitiile art. 145 si 248 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
    "Art. 145
    Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public."
    "Art. 248
    Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani."
    Din examinarea de ansamblu a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate Curtea constata ca prevederile art. 248 din Codul penal nu contravin vreunei norme constitutionale, deoarece acestea reglementeaza o infractiune de serviciu si nu o infractiune contra patrimoniului, cum sustine autorul exceptiei.
    De asemenea, critica adusa prevederilor art. 145 din Codul penal este neintemeiata. Prin aceasta reglementare legiuitorul nu si-a propus sa explice notiunea de proprietate publica, ci intelesul termenului public, raportat nu numai la notiunea de proprietate, ci si la "tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, ... serviciile de interes public, ...". De aceea, dispozitiile art. 145 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) din legea fundamentala, potrivit carora "Proprietatea este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular", si ale art. 135 alin. (2) din Constitutie, care stabilesc ca "Proprietatea este publica sau privata".
    Critica formulata de autorul exceptiei, in legatura cu distinctia intre proprietatea publica si cea privata, nu prezinta vreun interes pentru calificarea faptei savarsite, ca infractiune prevazuta la art. 248 din Codul penal. Abuzul in serviciu contra intereselor publice reprezinta insa cea mai grava forma a abuzului in serviciu, deoarece este fapta unui functionar public si lezeaza activitatea unei persoane juridice de interes public, producand fie o tulburare deosebit de grava a activitatii acesteia, fie o paguba adusa patrimoniului ei. Asadar, infractiunea exista chiar daca prin fapta savarsita nu s-a produs o paguba.
    Intr-o interpretare sistematica a dispozitiilor art. 248 din Codul penal rezulta ca acestea se aplica si in cazul in care subiectul activ al infractiunii este alt functionar, in conformitate cu art. 258 din Codul penal, prevederi ignorate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate. Calitatea de functionar public sau de functionar a faptuitorului, in cazul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, trebuie constatata insa de instanta de judecata, deoarece interpretarea si aplicarea legii tin de competenta acesteia.
    Prevederile art. 145 si 248 din Codul penal au mai fost examinate de Curtea Constitutionala, care, prin Decizia nr. 178/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, a constatat constitutionalitatea lor. Deoarece in cauza nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, urmeaza ca exceptia sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 248 din Codul penal, exceptie ridicata de Dan Corneliu Pascariu in Dosarul nr. 7.474/1998 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 octombrie 1999.

                PRESEDINTE,
       prof. univ. dr. Ioan Muraru

                            Magistrat asistent
                             Mihai Paul Cotta