DECIZIE   Nr. 1388 din 29 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

ACT EMIS DE:      CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 871 din 14 decembrie 2009

Ioan Vida                                         - preşedinte

Nicolae Cochinescu                        -judecător

Aspazia Cojocaru                            -judecător

Acsinte Gaspar                               -judecător

Petre Lăzăroiu                                 -judecător

Ion Predescu                                   -judecător

Puskas Valentin Zoltan                   -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Augustin Zegrean                            -judecător

Simona Ricu                                    - procuror

Maria Bratu                                      - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ista România" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr. 1.777/225/2009 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile art. 16 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate de textul de lege criticat, consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii, nicidecum egalitatea în faţa legii a persoanelor juridice.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarului,   constată următoarele:

Prin Incheierea din 27 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.777/225/2009, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ista România" - S.R.L, din Bucureşti într-un litigiu având ca obiect o plângere contravenţională.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin art. 16 din Constituţie, întrucât exceptarea de la contorizarea veniturilor prin intermediul caselor de marcat electronice fiscale şi de la eliberarea bonului fiscal nu se aplică tuturor societăţilor care prestează activităţi la domiciliul clientului, ci numai celor din categoriile expres nominalizate de textul care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră excepţia neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu următoarea redactare: „Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1):

[...]

n) furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;".

Art. 1 alin. (1), la care se face trimitere, are următoarea redactare: „Agenţii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale."

Dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 exceptează agenţii economici care furnizează la domiciliul clientului energia electrică şi termică, gaze naturale, apă, servicii de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet, de la obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Autorul excepţiei susţine că, prin această exceptare, s-ar încălca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu se aplică tuturor societăţilor care prestează activităţi la domiciliul clientului, ci numai celor din categoriile expres nominalizate de textul care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

Curtea constată că această critică nu poate fi reţinută, deoarece prevederea constituţională invocată de autorul excepţiei consacră egalitatea cetăţenilor români în faţa legii şi a autorităţilor publice, nicidecum egalitatea persoanelor juridice. Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, că: „Art. 16 alin. (1) din Constituţie proclamaşi garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deci a persoanelor fizice, care aparţin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective faţă de care s-a promovat un tratament juridic diferenţiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii şi a autorităţilor publice". Or, în speţa de faţă, cetăţenii nu sunt în niciun fel afectaţi de reglementarea impusă de textul de lege criticat.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ista România" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr. 1.777/225/2009 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 octombrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu