DECIZIE Nr.
138 din 21 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. (1) si (2) si ale art. 130
alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si ale
art. 29 alin. (6) fraza intai din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 259 din 22 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur -
judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) şi ale art. 130
alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale
art. 29 alin. (6) fraza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Ovi Prod Corn" - S. R. L din Crişeni în Dosarul nr. 2. 644/2005 al
Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca
nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 noiembrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 2. 644/2005, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58
alin. (1) şi (2) şi ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, precum şi
ale art. 29 alin. (6) fraza întâi din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Ovi Prod Corn" - S. R. L din Crişeni
într-un litigiu de muncă în contradictoriu cu angajatul Vasile Cornel Giugium.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate din Legea nr.
304/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că
asistenţii judiciari pot intra în compunerea altor instanţe decât cele
specializate, întrucât se creează posibilitatea unor persoane din afara magistraturii
de a lua parte la înfăptuirea justiţiei. Cu privire la art. 29 alin. (6) fraza
întâi din Legea nr. 47/1992, arată că instanţa de judecată ar putea în mod
nejustificat să respingă o excepţie de neconstituţionalitate ca fiind
inadmisibilă, ceea ce contravine competenţei exclusive şi limitative a Curţii
Constituţionale de a se pronunţa cu privire la aceste excepţii.
Tribunalul Sălaj - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate nu
contravin prevederilor constituţionale, întrucât asistenţii judiciari nu au
decât un rol consultativ.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că, după republicarea Legii nr. 304/2004, art. 130 alin. (4)
nu a mai fost preluat şi, ca atare, excepţia este inadmisibilă. Cu privire la
dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, republicată, arată că
soluţionarea cauzelor deduse judecăţii este hotărâtă de judecători, iar
asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, iar referitor la
prevederile art. 29 alin. (6)
fraza întâi din Legea nr. 47/1992 consideră că acestea nu contravin
Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), 'ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 58 alin. (1)
şi (2) şi ale art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, precum şi ale art. 29
alin. (6) fraza întâi din Legea nr. 47/1992.
După republicarea Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, anterior
sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 130 alin. (4), potrivit
cărora „Până la înfiinţarea tribunalelor specializate în toate judeţele şi în
municipiul Bucureşti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcţiona
secţii sau complete specializate", nu au mai fost preluate.
Totodată, în urma republicării, art. 58 alin. (1) şi
(2) a devenit art. 55 alin. (1) şi (2), având următorul cuprins:
„(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a
cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2
judecători şi 2 asistenţi judiciari.
(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot
consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora, se consemnează
în hotărâre, iar opinia separată se motivează. "
De asemenea, obiect al excepţiei îl reprezintă şi
dispoziţiile art. 29 alin. (6) fraza întâi din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, potrivit cărora
„Dacă
excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1),
(2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare
a Curţii Constituţionale. [... ]".
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (3) privind
independenţa judecătorilor, ale art. 126 alin. (1) şi alin. (6) fraza a doua
referitoare la realizarea justiţiei prin Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
prin celelalte instanţe judecătoreşti şi la posibilitatea înfiinţării de
instanţe specializate şi ale art. 146 lit. d) privind competenţa Curţii
Constituţionale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Având în vedere că după
republicarea Legii nr. 304/2004, anterior sesizării Curţii Constituţionale,
dispoziţiile art. 130 alin. (4) nu au mai fost preluate şi ţinând cont de
prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea nu
se poate pronunţa decât asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale „în
vigoare", excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin.
(4) din Legea nr. 304/2004 este inadmisibilă.
Cu privire la prevederile art. 29 alin. (6) fraza întâi
din Legea nr. 47/1992, Curtea reţine că, în cadrul
controlului constituţionalităţii legilor, sesizarea instanţei de contencios
constituţional în vederea declanşării controlului poate fi făcută numai dacă
soluţionarea cauzei are legătură cu dispoziţiile criticate ca
neconstituţionale. Astfel, Curtea constată că textul invocat nu este
determinant în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată,
excepţia de neconstituţionalitate fiind aşadar inadmisibilă.
II. In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 55 alin.
(1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Curtea s-a mai
pronunţat asupra constituţionalităţii acestora prin Decizia nr. 494/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie
2005, constatând că acestea nu contravin prevederilor constituţionale, întrucât
soluţionarea cauzelor deduse judecăţii este hotărâtă de judecători, iar
magistraţii consultanţi nu au decât un rol consultativ, util judecăţii în
vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor
în litigiu.
Neintervenind elemente noi, de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, argumentele şi soluţia acestei decizii
sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum
şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (4) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (6) fraza întâi din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ovi Prod Corn" - S. R. L din
Crişeni în Dosarul nr. 2. 644/2005 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de acelaşi autor în
acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean