DECIZIE   Nr. 137 din 10 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 279 din  4 aprilie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Dana Titian           - procuror
    Ingrid Alina Tudora   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Dumitru Guta in Dosarul nr. 8.451/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza se afla in stare de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Astfel, arata ca stabilirea de catre legiuitor, in temeiul prerogativelor conferite acestuia de dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, a unor reguli procedurale privind competenta de solutionare a caii de atac a recursului nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.451/2004, Curtea de Apel Cluj - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila.
    Din examinarea notelor scrise depuse de autorul exceptiei in motivarea acesteia reiese ca obiectul criticii de neconstitutionalitate il constituie numai dispozitiile art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 195/2004.
    Exceptia a fost ridicata de Dumitru Guta, cu ocazia solutionarii recursului formulat impotriva Sentintei civile nr. 546 din 12 septembrie 2003, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in Dosarul nr. 200/2003, ce are ca obiect un litigiu de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum si celor ale art. 16 alin. (2). In acest sens arata ca transmiterea catre Curtea de Apel Cluj a recursului promovat impotriva sentintei civile pronuntate de Tribunalul Bistrita-Nasaud s-a dispus prin incalcarea Constitutiei, "intrucat la data promovarii recursului norma juridica in vigoare si aplicabila era cea a art. 308 raportat la art. 4 din Codul de procedura civila", astfel incat solutionarea recursului intra in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    Curtea de Apel Cluj - Sectia civila arata ca, potrivit dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004, recursurile impotriva hotararilor date fara drept de apel, potrivit legii in vigoare la data pronuntarii lor, si aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se trimit spre judecata instantelor imediat superioare celor care au pronuntat hotararea in prima instanta. In acest context, precizeaza faptul ca hotararile la care se refera textul legal mai sus mentionat "au ajuns" pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca urmare a modificarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.
    Totodata, arata ca, potrivit prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), "Legea nr. 195/2004 ar trebui sa dispuna numai pentru viitor, instantele deja investite neavand posibilitatea trimiterii cauzelor aflate pe rolul lor altor instante". Instanta considera ca "exceptia de neconstitutionalitate nu este admisibila", deoarece, ca urmare a revizuirii Constitutiei, la art. 115 alin. (8) se prevede ca prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, apreciaza ca textul legal criticat nu aduce atingere principiilor statului de drept, al aplicarii legii in timp ori celui al egalitatii in drepturi a cetatenilor, ci, dimpotriva, reprezinta o expresie a aplicarii acestor norme. In acest sens arata ca procedura de judecata, in ansamblul sau, se intemeiaza pe dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, care prevad in mod expres ca reglementarea competentei, a procedurii de judecata si a exercitarii cailor de atac se face numai prin lege. Prin dispozitiile legale deduse controlului, care prevad judecarea recursului de catre instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea atacata, legiuitorul a avut in vedere solutionarea cauzei intr-un termen mai scurt, cu respectarea insa a tuturor celorlalte drepturi si garantii procesuale.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004 fata de art. 15 alin. (2) din Constitutie, din "formularea textelor de lege criticate rezulta ca acestea se aplica pentru viitor, de la data intrarii lor in vigoare si nu produc efecte retroactive". Totodata, precizeaza faptul ca dispozitiile criticate stabilesc competenta instantelor judecatoresti, in conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, Avocatul Poporului considera ca nu poate fi primita nici critica privind contrarietatea dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004 fata de prevederile art. 115 alin. (8) din Constitutie, potrivit carora masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei se vor reglementa, daca este cazul, prin legea de aprobare sau de respingere a acesteia, ceea ce, in cauza de fata, s-a realizat prin Legea nr. 195/2004.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum reiese din notele scrise depuse de autorul acesteia, il constituie dispozitiile art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, dispozitii care au urmatorul continut: "In situatiile in care, potrivit dispozitiilor prezentului cod sau ale legii speciale, incheierile sau alte hotarari pronuntate de instantele judecatoresti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac este de competenta instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza sau, dupa caz, de competenta instantei expres prevazute de lege."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2) si art. 16 alin. (2), care au urmatoarea redactare:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca normele procedurale criticate nu retroactiveaza, ci, dimpotriva, au semnificatia aplicarii imediate a unor reguli de competenta. Prin dispozitiile legale deduse controlului de constitutionalitate, legiuitorul a avut in vedere solutionarea cauzei intr-un termen mai scurt, cu respectarea insa a tuturor celorlalte drepturi si garantii procesuale. Astfel, prin excluderea din sfera competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie a recursurilor impotriva hotararilor pentru care legea prevede numai aceasta cale de atac, s-a avut in vedere deblocarea activitatii acestei instante, in scopul evitarii posibilelor dificultati in aplicarea principiilor privind echitatea procesului civil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.263 din 28 decembrie 2004, apreciind ca "reglementarea care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate se inscrie in randul masurilor de perfectionare a procedurii civile, in cadrul reformei sistemului judiciar". De asemenea, prin aceeasi decizie, Curtea a constatat ca, "potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are libertatea de a stabili competenta instantelor de judecata si normele de procedura judiciara, cu conditia implicita de a nu contraveni altor norme si principii constitutionale. Or, dispozitiile legale atacate, prin care s-a stabilit competenta instantelor in judecarea cailor de atac, nu contravin normelor si principiilor consacrate prin Constitutia Romaniei."
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceasta decizie isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
    In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca in masura in care reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Dumitru Guta in Dosarul nr. 8.451/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Ingrid Alina Tudora