DECIZIE Nr. 137 din 22 octombrie 1998
privind exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 397, 399, 400 si
403 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 489 din 18 decembrie 1998
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Ioan Griga - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.
397, 399, 400 si 403 din Codul de procedura penala, ridicata de Rogojina Mihai
in Dosarul nr. 223/1998 al Curtii de Apel Suceava.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 15 octombrie 1998,
in lipsa partii si in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost
consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 22 octombrie 1998.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 20 mai 1998, Curtea de Apel Suceava a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 397,
399, 400 si 403 din Codul de procedura penala, ridicata de Rogojina Mihai. In
motivarea exceptiei, se arata ca textele legale criticate incalca dispozitiile
constitutionale ale art. 125 care stabilesc ca justitia se realizeaza prin
instantele judecatoresti prevazute de lege, si ale art. 128 privind folosirea
cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti. Potrivit acestor dispozitii
constitutionale, folosirea cailor de atac trebuie facuta numai la instanta
judecatoreasca si in nici un caz prin administrarea, in prealabil, de probe de
catre Ministerul Public. Or, conform textelor criticate, Ministerul Public este
acela care face verificari si administreaza probe, desi numai instanta
judecatoreasca trebuie sa desfasoare astfel de activitati.
Exprimandu-si opinia, instanta apreciaza ca dispozitiile art. 397, 399, 400
si 403 din Codul de procedura penala nu sunt neconstitutionale. In baza
textelor constitutionale, invocate in cauza, justitia se realizeaza de
instantele judecatoresti, iar competenta si procedura de judecata sunt cele
stabilite de lege. In ce priveste caile de atac, acestea se exercita in
conditiile legii. In cazul revizuirii, conform art. 397, 399, 400 si 403 din
Codul de procedura penala, cererea de revizuire se adreseaza procurorului, care
asculta, daca este cazul, persoana care solicita revizuirea si efectueaza, cand
este necesar, cercetarile care se impun, dupa care trimite lucrarile efectuate
la instanta competenta sa solutioneze cauza. Potrivit art. 403 din Codul de
procedura penala, instanta poate insa verifica oricare dintre probele pe care
se intemeiaza cererea sau poate, cand este necesar, sa administreze probe noi.
Rezulta ca, prin verificarea tuturor probelor si administrarea unor probe noi,
atunci cand e necesar, instanta este aceea care administreaza intregul probator.
Rezulta ca prevederile legale atacate ca neconstitutionale nu sunt de natura sa
lezeze drepturile revizuentului, intrucat rezultatul verificarii este supus
controlului instantei.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat
puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului.
In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. Textele criticate reglementeaza
activitatea procesuala in scopul solutionarii cererilor de revizuire introduse
de persoane condamnate, in vederea desfiintarii hotararilor de condamnare. Si
in cazul revizuirii, justitia se infaptuieste tot de instantele judecatoresti,
asa cum cere art. 125 din Constitutie, iar nu de procuror, care, in calitate de
organ de urmarire penala, efectueaza numai cercetari prealabile, pentru a ajuta
aflarea adevarului.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992,
republicata, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Textele din Codul de procedura penala criticate ca neconstitutionale
prevad:
"Art. 397
Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa
instanta care a judecat cauza in prima instanta.
Cererea se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se
intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.
Daca cererea nu indeplineste conditiile aratate in alin. 2, procurorul
cheama persoana care a facut cererea in vederea completarii sau precizarii
acesteia."
"Art. 399
Dupa introducerea cererii de revizuire procurorul asculta, daca este cazul,
potrivit art. 397 alin. 3, persoana care solicita revizuirea. In cazul cand
este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de
revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanta.
Totodata, procurorul cere, daca este necesar, dosarul cauzei.
Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de
cercetare penala. Dispozitiile art. 217 alin. ultim sunt aplicabile.
Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de 2 luni si curge de la data
introducerii cererii de revizuire.
Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material
impreuna cu concluziile sale instantei competente."
"Art. 400
In tot timpul efectuarii actelor de cercetare, procurorul ierarhic superior
poate dispune suspendarea executarii hotararii, in limitele cererii de
revizuire."
"Art. 403
Instanta, ascultand concluziile procurorului si ale partilor, examineaza
daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din
probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date
suficiente pentru admiterea in principiu. Instanta poate verifica oricare
dintre probele pe care se intemeiaza cererea sau poate, cand este necesar, sa
administreze probe noi.
Persoanele prevazute in art. 394 lit. b) si d) nu pot fi ascultate ca
martori in cauza supusa revizuirii.
Instanta, in baza celor constatate, dispune prin incheiere admiterea in
principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.
Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat sau
cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut
revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la
dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g), procedura de revizuire isi va urma
cursul, iar in cazul admiterii in principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta
va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3, care se aplica in
mod corespunzator".
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile legale
mentionate, potrivit carora parchetul face verificari si administreaza probe,
desi aceste probe ar trebui administrate doar de instanta, contravin
prevederilor art. 125 din Constitutie, in special celor din alin. (1), care consacra
principiul ca "justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si
prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege."
Aceasta critica nu este intemeiata. Prezenta procurorului si, in general, a
organelor de urmarire penala in procedura revizuirii se explica prin specificul
acestei cai de atac, al carei scop il constituie repararea erorilor judiciare
cuprinse in hotarari penale definitive. Desi este indreptata impotriva
hotararilor penale definitive, revizuirea are totusi un echivalent procesual in
procedura prevazuta de art. 273 din Codul de procedura penala referitor la
reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere a acesteia, pentru situatii
cand se dovedeste ca din eroare s-a dispus incetarea urmaririi penale sau
scoaterea de sub urmarire penala. Si in cazul revizuirii, redeschiderea
urmaririi penale constituie un remediu contra unei erori judiciare care s-a
produs la inceputul procesului penal, in faza urmaririi penale, dupa cum si in
cazul revizuirii procesul penal este reluat, iar restabilirea adevarului duce
la o alta solutionare a cauzei penale decat cea dispusa anterior. Spre
deosebire de contestatia in anulare, calea de atac a revizuirii presupune
reluarea procesului penal din faza de urmarire penala. Or, este firesc ca aceasta
activitate sa fie desfasurata de organele de urmarire penala, deoarece
parchetul, spre deosebire de instante, are posibilitati mai mari de
investigare.
Intreaga activitate desfasurata de procuror si, dupa caz, de organele de
urmarire penala, precum si intregul probator administrat sunt supuse
controlului instantei judecatoresti. Asa cum se prevede in art. 399 alin. ultim
din Codul de procedura penala, dupa efectuarea cercetarilor, procurorul
inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.
Aceasta, potrivit dispozitiilor art. 403 din Codul de procedura penala, asculta
concluziile procurorului si ale partilor, examineaza probele stranse in cursul
cercetarii efectuate de procuror si poate administra probe noi, iar in final
dispune, prin incheiere, admiterea in principiu a cererii de revizuire sau,
prin sentinta, respingerea acesteia.
Din analiza acestor dispozitii legale, rezulta ca solutionarea cererii de
revizuire se face de catre instantele judecatoresti si nu de catre Ministerul
Public, care nu are rol de decizie, astfel incat textele criticate nu contravin
prevederilor art. 125 din Constitutie.
In sustinerea exceptiei se invoca si incalcarea prevederilor art. 128 din
Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac in conditiile legii, fara
a se arata insa in ce consta contrarietatea. In legatura cu aceasta sustinere,
Curtea constata ca reglementarea cailor de atac impotriva hotararilor
judecatoresti este atributul exclusiv al legiuitorului, iar textele criticate
nu contravin acestor dispozitii constitutionale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 397, 399,
400 si 403 din Codul de procedura penala, ridicata de Rogojina Mihai in Dosarul
nr. 223/1998 al Curtii de Apel Suceava.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 octombrie 1998.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu