DECIZIE   Nr. 136 din  3 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 298 din  6 mai 2003

    Costica Bulai           - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Viorel Craciun in Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecatoriei Baia Mare.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata, sustinand ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 4.599/2002, Judecatoria Baia Mare a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de inculpatul Viorel Craciun intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul in stare de ebrietate si ultraj, prevazute de art. 37 alin. 1 teza intai si a doua din Decretul nr. 328/1966 si, respectiv, art. 239 alin. 1 si 3 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale supuse controlului de neconstitutionalitate incalca principiul privind impartialitatea procurorilor consacrat de art. 131 alin. (1) din Constitutie, intrucat "confera procurorului care a efectuat urmarirea penala proprie si a intocmit rechizitoriul dreptul sa participe si la sedintele de judecata, ajungandu-se la situatia in care acesta sa cumuleze functia de instructie penala cu functia de acuzare". Pe de alta parte, dispozitiile art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala incalca dreptul autorului exceptiei la un proces echitabil, in sensul prevazut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat "impartialitatea se determina in mod obiectiv fata de partile procesului penal, presupunand ca magistratul care instrumenteaza si exercita urmarirea penala proprie nu trebuie sa exercite functiuni care ar naste banuieli legitime ca impartialitatea sa obiectiva ar fi pusa in discutie".
    Judecatoria Baia Mare considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece nu contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din Constitutia Romaniei si nici art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cu motivarea ca in legislatia noastra nu exista functia de judecator de instructie, situatie in care procurorul care a instrumentat cazul si a intocmit rechizitoriul poate prezenta in instanta concluzii, in calitate de reprezentant al Ministerului Public.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca reglementarea constitutionala si procesual penala a activitatii procurorului asigura garantia respectarii drepturilor si libertatilor persoanei in procesul penal chiar daca acesta a efectuat urmarirea penala, a pus in miscare actiunea penala, a luat masuri preventive sau restrictive de libertate si a dispus trimiterea in judecata. Daca actele si masurile procesuale ar fi date in competenta unor persoane diferite, acestea ar trebui efectuate cu respectarea aceluiasi cadru legal.
    Nu se poate sustine ca exista o contradictie intre faptul ca procurorul care supravegheaza urmarirea penala si dispune trimiterea in judecata a inculpatului sustine si acuzarea in proces, atata vreme cat solutionarea cauzei revine instantei judecatoresti, respectiv unui magistrat independent si impartial.
    Referitor la practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate in sustinerea ei, Guvernul arata ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 28/2000 s-a statuat ca, "desi jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a fixat in sensul ca actele procesuale efectuate de procuror sunt susceptibile de lipsa de impartialitate, aceasta nu conduce automat la concluzia neconstitutionalitatii dispozitiilor referitoare la rolul procurorului din Codul de procedura penala, deoarece, astfel cum rezulta din analiza dispozitiilor procedural penale in materie, prin aceste dispozitii sunt asigurate drepturile fundamentale, neexistand o contrarietate cu prevederile Constitutiei".
    Avocatul Poporului considera, in motivarea punctului sau de vedere, ca "principiile impartialitatii si legalitatii, a caror nerespectare o invoca autorul exceptiei, sunt respectate, deoarece procurorii participa la sedintele de judecata potrivit vointei legiuitorului, exprimate in dispozitiile art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, norme procedurale conforme dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, potrivit carora <<Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege>>.
    In acest sens, este de retinut ca, prin organizarea procesului penal pe baza principiului contradictorialitatii, Codul de procedura penala in vigoare obliga organul de urmarire penala sa adune probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului, iar aceste norme procedural penale sunt in deplina concordanta cu prevederile Constitutiei. In ceea ce priveste rolul procurorului in faza de cercetare judecatoreasca, conform dispozitiilor art. 316 din Codul de procedura penala, acesta exercita un rol activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale, fiind liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii si tinand seama de probele administrate, iar atunci cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal, procurorul este obligat sa puna concluzii, dupa caz, de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legat sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
    - Art. 315: "Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare, in cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detentie sau este minor, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar.
    La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.";
    - Art. 316: "In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate.
    Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
    Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10 lit. f) - h) si j), procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 131 alin. (1), care au urmatorul continut:
    "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile criticate sunt incluse in Titlul II, Capitolul II, Sectiunea I din Codul de procedura penala, destinate desfasurarii judecarii cauzelor care reglementeaza, printre altele, participarea procurorului la sedintele de judecata si rolul acestuia in faza de cercetare judecatoreasca. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc conditiile participarii obligatorii si facultative a procurorului la sedintele de judecata si rolul exercitat de acesta in faza de cercetare judecatoreasca, care trebuie realizat potrivit legii, in consonanta cu probele administrate.
    In faza de urmarire penala, procurorul este obligat, in virtutea rolului sau activ, sa administreze probe atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului, in scopul aflarii adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.
    Aceleasi obligatii ii sunt opozabile reprezentantului Ministerului Public si in cea de-a doua faza a procesului penal.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca posibilitatea conferita de textele atacate procurorului care a intocmit actul de sesizare a instantei, de a participa si la sedintele de judecata, aduce atingere principiilor legalitatii si impartialitatii, sub egida carora toti procurorii trebuie sa isi desfasoare activitatea.
    In examinarea criticilor formulate, Curtea retine ca impartialitatea este un corolar al principiului legalitatii si raspunde, ca si acesta, exigentei asigurarii egalitatii cetatenilor in fata legii, formulata in Constitutie, cu statut de drept fundamental, in art. 16.
    Din acest principiu rezulta ca procurorul, in calitatea sa de reprezentant al intregii societati, de aparator al ordinii de drept, precum si al drepturilor si libertatilor cetatenilor [art. 130 alin. (1) din Constitutia Romaniei], are obligatia sa isi exercite actiunea cu obiectivitate, fara alt scop general prestabilit si fara partinire in favoarea statului sau a vreuneia dintre partile din procesele judiciare la care participa.
    Potrivit statutului sau constitutional si legal, procurorul trebuie sa vegheze ca organele la a caror activitate participa sau a caror activitate o supravegheaza sa aplice legea fara discriminare.
    Tinand seama de aceste considerente, ca si de faptul ca, in activitatea lor, procurorii sunt supusi, conform art. 131 alin. (1) din Constitutie, in egala masura, principiului legalitatii, sustinerea ca art. 315 si 316 din Codul de procedura penala ar permite procurorului care participa la dezbaterile judiciare sa fie partinitor nu poate fi primita nici chiar in ipoteza in care procurorul de sedinta ar fi intocmit rechizitoriul in cauza sau ar fi efectuat ori supravegheat urmarirea penala.
    Obligatia constitutionala de impartialitate subzista pentru procuror si in aceste ipoteze si nimic nu se opune ca, in raport cu noile probe administrate in cauza sau cu o alta perspectiva de evaluare a probelor administrate in cursul urmaririi penale - perspectiva deschisa de dezbaterile contradictorii din faza de judecata -, procurorul sa isi schimbe optiunea privind solutia ce trebuie pronuntata si sa puna concluzii de achitare a inculpatului sau de restituire a dosarului la parchet.
    Dimpotriva, in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. 4 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.
    In sfarsit, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedura penala prin deciziile nr. 30 din 1 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, si nr. 40 din 30 ianuarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 20 februarie 2003. Astfel, Curtea a respins exceptia ca neintemeiata, cu motivarea ca procurorii participa la judecata potrivit vointei legiuitorului exprimate in dispozitiile contestate pe calea controlului constitutional, norme procedurale care, conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, "sunt stabilite de lege".

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) si al art. 131 alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 si ale art. 316 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Viorel Craciun in Dosarul nr. 4.599/2002 al Judecatoriei Baia Mare.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 aprilie 2003.

                      PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru