DECIZIE Nr.
1357 din 11 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 si 43 din Legea nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 886 din 29 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, excepţie
ridicată de Ion Răduţă în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeş -
Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia,
considerând că au fost încălcate prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin.
(2) din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se
arată că, în realitate, se solicită modificarea textului de lege criticat de
autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.343/109/2007, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002, excepţie ridicată de Ion Răduţă în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei
la decizia de respingere a cererii de acordare a compensaţiei pentru atingerea
integrităţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002
sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd posibilitatea acordării compensaţiei
în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005, ceea
ce creează discriminare între persoanele care au fost declarate că au contactat
boli profesionale după 1 ianuarie 2005 şi cele declarate că au contactat boli
profesionale înainte de această dată. Se arată că dispoziţia legală potrivit
căreia cei declaraţi că au contactat boli profesionale înainte de 1 ianuarie
2005 şi nu s-au vindecat până la apariţia acestei legi nu vor beneficia de compensaţie
încalcă prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie.
Tribunalul Argeş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Se arată că prevederile legale criticate nu îngrădesc drepturile fundamentale
invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că aceste
prevederi se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia normei legale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea
pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Aceste dispoziţii legale au următorul cuprins:
- Art. 23: „(1) Asiguraţii
au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor
cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
a) asistenţă medicală de urgenţă la locul
accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile
spitaliceşti;
b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale
şi medicamente, prescrise de medic;
c) servicii medicale în spitale sau în unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate
pentru boli profesionale;
d) tratament de recuperare a capacităţii de muncă în
unităţi de specialitate;
e) servicii de chirurgie reparatorie;
f) cure balneoclimaterice;
g) investigaţii de specialitate şi analize de
laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al
bolilor.
(2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior
datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuă reabilitarea medicală
ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează
următoarele prestaţii şi servicii:
a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale
şi medicamente;
b) servicii medicale în spitale, în secţii sau
unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate
pentru boli profesionale;
c) tratament de recuperare a capacităţii de muncă
în unităţi de specialitate;
d) servicii de chirurgie reparatorie;
e) cure balneoclimaterice;
f) dispozitive medicale în vederea corectării şi
recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice.
(3) Fondurile necesare decontării prestaţiilor şi
serviciilor prevăzute la alin. (2) se suportă de la bugetul de stat prin
bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. ";
- Art. 43: „Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma
accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente
care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 34 alin. (1), referitor
la garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, şi ale art. 41 alin. (2),
referitor la protecţia socială a muncii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Critica de neconstituţionalitate vizează, în
exclusivitate, modalitatea în care au fost reglementate dispoziţiile art. 23 şi
43 din Legea nr. 346/2002.
Solicitarea autorului excepţiei de a modifica textul de
lege în sensul dorit de acesta, şi anume de a prevedea acordarea compensaţiei
şi în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005,
constituie un caz de inadmisibilitate. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei
nu au legătură cu criticile referitoare la nereglementarea unor aspecte dorite
de acesta, ori cu modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din
Legea nr. 346/2002.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, excepţie
ridicată de Ion Răduţă în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeş -
Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta