Decizia Nr.133 din 12.07.2012

Având în vedere dispoziţiile art. 131² alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie: Articolul 1Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală nr. 8 din data de 9 iulie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. Articolul 2Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Adriana Donţu
ANEXĂCorpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Dosar nr. 7/2012 HOTĂRÂREA ARBITRALĂ Nr. 8 din data de 9 iulie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie Completul de arbitraj constituit din:

Pe rol se află soluţionarea cererii de arbitraj formulate de către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, reprezentată legal prin doamna Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, la care au achiesat ulterior Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, reprezentată legal prin domnul Ştefan Gheorghiu, în calitate de director general, şi Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Gh. Petraşcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3, reprezentată legal de către Daniela Cristina Oprişan, în calitate de administrator general, în contradictoriu cu Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, reprezentată prin domnul George Chiriţă, în calitate de director executiv, Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în Calea Dorobanţilor nr. 191, sectorul 1, municipiul Bucureşti, reprezentată legal prin domnul Claudiu Săftoiu, preşedinte - director general, Societatea Comercială PRO TV - S.A. (PROTV), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 109, reprezentată legal prin Elena Petre, în calitate de director executiv, Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Gârlei nr. 18, clădirea Grivco Business Center, reprezentată legal prin domnul Alexandrescu George Sorin, în calitate de director general, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 2, bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A, reprezentată legal prin domnul Noni Mazilescu, în calitate de director. Cererea de arbitraj formulată de către UPFR are ca temei juridic, aşa cum s-a menţionat în cererea de iniţiere a procedurii, dispoziţiile art. 131¹ şi 131² din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi are ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie. Arbitrajul s-a desfăşurat la termenele din data de 14 iunie 2012 (primul termen), 25 iunie 2012, 27 iunie 2012, 2 iulie şi 5 iulie 2012. Dezbaterile au avut loc la data de 5 iulie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Completul, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 360¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 9 iulie 2012. Deliberările au avut loc în data de 9 iulie 2012, la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor. Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile părţilor, completul de arbitri constată: Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 131¹ alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, părţile fiind convocate pentru tragerea la sorţi în vederea desemnării arbitrilor. Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispoziţiile art. 131¹ şi 131² din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, UPFR a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie. UPFR, CREDIDAM şi ADPFR arată că la data de 3 mai 2012 a mai fost depusă o cerere de iniţiere a procedurii de arbitraj, comună, care nu şi-a parcurs nici până la acest moment etapele administrative şi, în consecinţă, părţile sunt de acord cu judecarea cererilor lor în cauza prezentă. În motivarea cererilor, UPFR, CREDIDAM şi ADPFR arată că, în prezent, remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora este stabilită la valori mici, conforme cu o metodologie stabilită de mai bine de 6 ani, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 104/2005 pentru publicarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organisme de radiodifuziune şi de televiziune, prin gestiune colectivă obligatorie. Mai arată UPFR că, în esenţă, remuneraţia datorată are aceeaşi natură juridică, indiferent de împrejurarea că radiodifuzorul este organism de radio sau televiziune, şi invocă în acest sens Decizia civilă nr. 153A din 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011. Iniţiatorii arbitrajului mai arată că, dacă de la data publicării metodologiei respective au trecut peste 6 ani, sunt incidente dispoziţiile art. 131³ alin. (1) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Completul arbitral reţine: Cu privire la divergenţele invite între părţi cu ocazia definirii noţiunii de „fonogramă de comerţ“, completul constată că există diferenţe între conţinutul noţiunilor „fonograme de comerţ“ şi „fonograme publicate în scop comercial“, însă completul arbitral este învestit cu stabilirea metodologiei astfel cum a fost exprimată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 211/2011 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie. Sunt fonograme de comerţ, în sensul art. 123¹ alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fonogramele cuprinzând interpretări, execuţii sau alte sunete ori reprezentări digitale ale acestora, a căror fixare a fost realizată, în principal, în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului prin vânzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele interpretări. Acest aspect este, de altfel, clarificat în Decizia civilă nr. 153/A din 12 mai 2011, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală în Dosarul nr. 10.141/2/2010. Cu privire la punctul al 2-lea al metodologiei propuse, completul constată că nu există divergenţe. Cu privire la punctul al 3-lea al metodologiei propuse, completul constată că forma propusă de către UPFR şi îmbrăţişată de către CREDIDAM este întemeiată şi urmează a o admite ca atare. Cu privire la punctul al 4-lea al metodologiei propuse, completul reţine susţinerile SRTV ca fiind întemeiate, în sensul că, atunci când un utilizator deţine mai multe posturi de televiziune, însă organizarea acestuia este unică, fără bugete de venituri şi cheltuieli distincte pentru fiecare post de televiziune, atunci acest utilizator are obligaţia de a plăti remuneraţia stabilită în baza unui calcul global per fiecare utilizator, neputând evidenţia o bază de calcul distinctă pentru fiecare post de televiziune deţinut. Astfel, forma finală a punctului 4 va avea următorul conţinut: „în situaţia în care un utilizator deţine mai multe posturi de televiziune, acesta are obligaţia de a plăti remuneraţia stabilită în mod unic, prin cumularea veniturilor brute lunare şi ponderii utilizării fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, corespunzătoare tuturor posturilor de televiziune deţinute. În acest caz, utilizatorul are obligaţia de a evidenţia baza de calcul pentru toate posturile de televiziune deţinute. În situaţia în care un utilizator deţine mai multe posturi de televiziune gestionate distinct, în sensul că au o organizare distinctă şi o evidenţiere distinctă a veniturilor brute lunare, acesta este obligat să plătească remuneraţia stabilită pentru fiecare post de televiziune, în raport cu veniturile brute lunare şi ponderea utilizării fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora corespunzătoare fiecărui post de televiziune deţinut. În acest caz, utilizatorul are obligaţia de a evidenţia baza de calcul distinct pentru fiecare post de televiziune deţinut.“ Cu privire la punctul al 5-lea al metodologiei propuse, completul reţine că baza de calcul este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare ale utilizatorului, mai puţin taxa pe valoare adăugată (TVA), obţinute din activitatea de radiodifuzare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunţuri şi informaţii, apeluri telefonice şi SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri şi jocuri radiodifuzate, închirieri de spaţii de emisie şi alte contribuţii financiare publice sau private, autorizaţii de recepţie, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuziune. Completul reţine susţinerile SRTV şi CREDIDAM, în sensul că în baza de calcul nu sunt incluse şi alocaţiile bugetare, motivat de prevederile art. 131¹ alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care arată care sunt veniturile asupra cărora se aplică baza de calcul, prin raportare la prevederile art. 41 şi 42 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care menţionează expres destinaţiile speciale ale alocaţiei bugetare. În plus, completul reţine susţinerile reprezentanţilor organismelor de gestiune colectivă care demonstrează că veniturile brute lunare ale utilizatorului includ şi alte elemente legate de activitatea de radiodifuzare. Cu privire la celelalte două alineate ale punctului al 5-lea, completul constată că nu există divergenţe, motiv pentru care le reţine astfel cum acestea sunt propuse de către părţi: intră în baza de calcul şi veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie de programe şi servicii de programe de televiziune şi de achiziţie ori intermediere de spaţiu de publicitate, în măsura în care aceste venituri sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului, prin transferul veniturilor de la utilizator la respectivele societăţi, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv. În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuziune (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru servicii prestate de terţi, achiziţii de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată. Cu privire la forma de metodologie propusă la punctele 6 şi 7, completul constată că nu există divergenţe de opinie, drept care le menţine în forma propusă. În ceea ce priveşte punctul al 8-lea (teza a II-a) al metodologiei propuse, completul arbitral reţine ca temeinică şi legală propunerea UPFR în sensul că stabileşte o penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, apreciind-o ca rezonabilă şi echitabilă, cu atât mai mult cu cât o penalitate în acest cuantum este uzitată în relaţiile contractuale care au drept obiect plata unor sume de bani. Cu privire la punctul al 9-lea al metodologiei propuse, completul observă că la alin. (1) lit. a) nu există divergenţe, iar cu privire la lit. b), completul stabileşte ca formă a metodologiei baza de calcul al sumelor virate conform modalităţii prezentate la pct. 4. Completul arbitral înlătură alineatul al 3-lea al metodologiei propuse de către SRTV, cu motivarea că informaţiile ce trebuie conţinute în playlist nu sunt facultative. Nefurnizarea acestor informaţii se poate datora doar unor cauze obiective. Menţine alin. (2) al punctului 9 al formei de metodologie propusă de către UPFR, având în vedere forma finală a punctului 4 al metodologiei, astfel cum a fost redactat mai sus. De asemenea, menţine alin. (3) al punctului 9 al formei de metodologie propusă de către UPFR, faţă de care completul constată că nu există divergenţe de opinie. Menţine punctele 10 şi 11 ale formei de metodologie propusă de către UPFR, nefiind contestate ca formă şi conţinut. Cu privire la punctul al 12-lea, completul arbitral reţine ca formă finală propunerea SRTV, în sensul că gradul de utilizare a fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de către posturile de televiziune va putea fi verificat pe baza informaţiilor rezultate din raportările utilizatorilor. În situaţia în care apar divergenţe, acestea se soluţionează prin compararea informaţiilor prezentate de către fiecare dintre părţi, inclusiv prin verificarea înregistrărilor emisiunilor radiodifuzate. Raţionamentul acestei forme este dat de faptul că la punctul al 9-lea alin. (1) lit. b) din metodologie se statutează obligativitatea utilizatorilor de a furniza în scris baza de calcul al sumelor virate, existând astfel posibilitatea ca organismele de gestiune să verifice doar veridicitatea acestora. Punctul al 13-lea al metodologiei propuse de către UPFR este menţinut în forma exprimată de aceasta, fiind în conformitate cu dispoziţiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte punctul al 14-lea al metodologiei propuse de către UPFR, completul arbitral reţine că există identitate cu privire la formele propuse în metodologii, drept urmare completul le reţine în această formă. Compensează cheltuielile arbitrale. PENTRU ACESTE MOTIVE, Completul arbitral HOTĂRĂŞTE: Admite în parte cererea formulată de către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, la care au achiesat ulterior Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, şi Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Gh. Petraşcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3, în contradictoriu cu Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58; Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în Calea Dorobanţilor nr. 191, sectorul 1, municipiul Bucureşti; S.C. PRO TV S.A. (PROTV), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 109; S.C. ANTENA TV GROUP S.A. (Antena 1), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Gârlei nr. 18, clădirea Grivco Business Center; S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 2, bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A. Stabileşte următoarea: METODOLOGIE privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie 1. Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligaţia să plătească o remuneraţie unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme. Sunt fonograme de comerţ în sensul art. 123¹ alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, fonogramele cuprinzând interpretări, execuţii sau alte sunete ori reprezentări digitale ale acestora, a căror fixare a fost realizată, în principal, cu scopul distribuirii sau comunicării acestora către public. 2. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunoştinţa publică şi ale căror drepturi conexe patrimoniale se află în termenele de protecţie prevăzute de lege, se poate face numai în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă eliberată de organismele de gestiune colectivă desemnate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colector pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme. În virtutea calităţii de colector, organismele de gestiune ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme reprezintă şi titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat, prin gestiune colectivă obligatorie, conform art. 123¹ alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul utilizării fonogramelor în spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune, în generice de emisiuni sau în rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al rubricii proprii are obligaţia de a obţine acordul expres al producătorului de fonograme. 3. Organismele de televiziune, denumite utilizatori, au obligaţia să plătească trimestrial organismelor de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi pentru producătorii de fonograme o remuneraţie reprezentând drepturile conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, stabilită prin aplicarea unui procent corespunzător ponderii fonogramelor de comerţ sau reproducerilor acestora în cadrul programelor de televiziune, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul prevăzută la pct. 4.

Ponderea utilizării fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora se determină prin raportarea duratei cumulate a fonogramelor sau a reproducerilor acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totală de emisie a postului de televiziune respectiv. Organismele de televiziune care, potrivit specificului serviciului de programe, utilizează, direct sau indirect, într-o proporţie minimă, fonogramele de comerţ sau reproducerile acestora (de exemplu, servicii de programe sportive, informative etc.) vor plăti o remuneraţie ce reprezintă procentul de 1,2% din veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare, încadrându-se la o pondere de fonograme de până în 10%. 4. În situaţia în care un utilizator deţine mai multe posturi de televiziune, acesta are obligaţia de a plăti remuneraţia stabilită în mod unic, prin cumularea veniturilor brute lunare şi ponderii utilizării fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, corespunzătoare tuturor posturilor de televiziune deţinute. În acest caz, utilizatorul are obligaţia de a evidenţia baza de calcul pentru toate posturile de televiziune deţinute. În situaţia în care un utilizator deţine mai multe posturi de televiziune gestionate distinct, în sensul că au o organizare distinctă şi o evidenţiere distinctă a veniturilor brute lunare, acesta este obligat să plătească remuneraţia stabilită pentru fiecare post de televiziune, în raport cu veniturile brute lunare şi ponderea utilizării fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora corespunzătoare fiecărui post de televiziune deţinut. În acest caz, utilizatorul are obligaţia de a evidenţia baza de calcul distinct pentru fiecare post de televiziune deţinut. 5. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentele prevăzute în tabel este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare ale utilizatorului, mai puţin taxa pe valoare adăugată (TVA), obţinute din activitatea de radiodifuzare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunţuri şi informaţii, apeluri telefonice şi SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri şi jocuri radiodifuzate, închirieri de spaţii de emisie, alte contribuţii financiare publice sau private, autorizaţii de recepţie, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuziune. Intră în baza de calcul şi veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie de programe şi servicii de programe de televiziune şi de achiziţie ori intermediere de spaţiu de publicitate, în măsura în care aceste venituri sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului, prin transferul veniturilor de la utilizator la respectivele societăţi, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv. În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuziune (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru servicii prestate de terţi, achiziţii de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată. 6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai mici decât echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua scadenţei, a 500 euro/trimestru, reprezentând remuneraţia minimă datorată de utilizatori pentru fiecare post de televiziune local sau regional deţinut, respectiv a 1.000 euro/trimestru, reprezentând remuneraţia minimă datorată de utilizatori pentru fiecare post de televiziune naţional deţinut. 7. Remuneraţiilor prevăzute de prezenta metodologie li se adaugă şi cota de TVA. 8. Remuneraţia se plăteşte trimestrial până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalizări de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, calculate pe zi de întârziere. 9. Utilizatorii au obligaţia să comunice organismelor de gestiune colectivă ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme, până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, un raport care va cuprinde: a)lista completă, în format electronic (excel, tabelar), a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos. Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie.

Tipul înregistrării se referă la înregistrarea originală, remixată, remasterizată etc.; b)baza de calcul al sumelor virate conform modalităţii prezentate la pct. 4.În situaţia prevăzută la pct. 4, utilizatorul are obligaţia de a raporta informaţiile prevăzute la pct. 9 pentru fiecare post de televiziune deţinut în vederea stabilirii remuneraţiei corespunzătoare fiecărui post de televiziune. Raportul va fi transmis electronic (excel, tabelar) şi va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport. 10. La solicitarea scrisă a organismelor de gestiune colectivă, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestora copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul, copii certificate de pe documentele necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor, precum şi informaţiile aferente privind fonogramele utilizate. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune colectivă o asemenea cerere va avea un termen de maximum 10 zile pentru pregătirea şi transmiterea documentaţiei solicitate. 11. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei de către un auditor agreat de toate părţile. 12. Gradul de utilizare a fonogramelor de comerţ şi a reproducerilor acestora de către posturile de televiziune va putea fi verificat pe baza informaţiilor rezultate din raportările utilizatorilor. În situaţia în care apar divergenţe, acestea se soluţionează prin compararea informaţiilor prezentate de fiecare dintre părţi, inclusiv prin verificarea înregistrărilor emisiunilor radiodifuzate. 13. Pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta metodologie, utilizatorii datorează daune materiale cuantificate la triplul sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în condiţiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care nu pot fi determinate remuneraţiile datorită refuzului din partea utilizatorului de a transmite la termen informaţiile solicitate şi/sau documentele financiar-contabile, în condiţiile pct. 9, sumele legal datorate vor fi stabilite în raport cu situaţiile financiare publicate la registrul comerţului. 14. Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismul de gestiune colectivă al producătorilor de fonograme sau utilizatorul vor putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere. Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj. Pronunţată astăzi, 9 iulie 2012, la sediul Corpului de Arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în Bucureşti. Cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Completul de arbitri David Alice Mihaela Tănăsescu Mihai Alexandru Ciuraru Remus Nemeş Vasile Ştiolică Florin ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ din data de 5 iulie 2012, ora 12,00 Arbitraj având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie La întâlnirea care a avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, municipiul Bucureşti, au fost prezenţi următorii arbitri: • Tănăsescu Mihai Alexandru • Ştiolică Florin • David Alice Mihaela • Nemeş Vasile • Ciuraru Remus Sunt prezenţi reprezentanţi ai Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Asociaţiei pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), Societăţii Române de Televiziune (SRTV), conform listei de prezenţă anexate. Secretariatul General al Corpului de Arbitri comunică arbitrilor şi părţilor prezente înscrisurile depuse de UPFR la data de 3 iulie 2012, reprezentând practică europeană. În şedinţă publică, reprezentantul SRTV depune înscrisuri reprezentând Hotărârea Guvernului nr. 617/2012 privind suspendarea executării silite a creanţelor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală faţă de Societatea Română de Televiziune şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2012 privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune. SRTV precizează că se află într-o situaţie critică de natură a pune în discuţie însăşi existenţa SRTV, cu posibilitatea de adoptare a unui alt statut ori de a fi înfiinţată o societate mult mai mică; mai arată că au 6 luni pentru a putea achita datoriile fiscale şi a reeşalona celelalte datorii, drept pentru care solicită a beneficia de o situaţie distinctă faţă de celelalte televiziuni; nu îşi pot asuma decât o remuneraţie pe care o pot achita doar pe o perioadă de 6 luni ori solicită a se adopta soluţia de la drepturile de autor din 1999, când remuneraţia se stabilea direct prin negociere cu organismele de gestiune colectivă. Nemaifiind chestiuni prealabile ori excepţii de invocat, Completul arbitral acordă cuvântul pe fond. UPFR solicită admiterea propunerii de metodologie astfel cum a fost formulată. Arată că dreptul de radiodifuzare este prevăzut de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent dacă este al societăţilor de radiodifuziune ori de televiziune, de aceea a fost depusă Decizia nr. 153A din 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011 vizând stabilirea remuneraţiei pe radio. Mai arată că este esenţială natura gestiunii colective, invocând art. 123¹ alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, - gestiune obligatorie; precizează că SRTV este de acord cu acest tip de gestiune, în timp ce Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), Societatea Comercială PRO TV - S.A. (PROTV), Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1) susţin gestiunea colectivă facultativă prevăzută la art. 123² din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea de Apel defineşte fonogramele de comerţ ca reprezentând punerea la dispoziţie prin vânzare - gestiune obligatorie, iar fonogramele publicate în scop comercial - fie promovează un post de radio, fie sunt utilizate pentru publicitate ori pentru promovarea unui terţ - gestiune facultativă, pentru care prevede un alt procent pe lângă cel pentru fonograme de comerţ, lucru care nu se regăseşte în propunerea de metodologie. UPFR mai arată că fonogramele de librărie ale SRTV nu sunt realizate cu scopul distribuirii, prin urmare sunt de acord cu exceptarea acestora de la plata remuneraţiilor aferente. UPFR susţine că noţiunea de fonogramă de comerţ este utilizată pentru a evoca regimul juridic al gestiunii colective obligatorii, iar prin destinaţia şi modul de folosire ale acestora nu pot fi gestionate individual de producători ori de artiştii interpreţi şi executanţi, motiv pentru care a fost avută în vedere la elaborarea metodologiei ce face obiectul prezentului arbitraj gestiunea colectivă obligatorie. În privinţa tarifelor, UPFR solicită a fi avută în vedere Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 104/2005 pentru publicarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organisme de radiodifuziune şi de televiziune, prin gestiune colectivă obligatorie convenită de părţi la momentul respectiv, declaraţiile utilizatorilor depuse la dosarul cauzei (opis II înscrisuri); arată că propunerea UPFR este pe 3 trepte de utilizare pe baza ponderilor de utilizare declarate de televiziuni, având în vedere specificul posturilor tv. Solicită a fi avute în vedere procentele stabilite prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 153A/2011, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011, şi Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 453/2006, unde ARCA a fost de acord cu treptele de utilizare şi practica europeană depusă la dosar. UPFR mai arată că alocaţiile bugetare şi veniturile societăţilor terţe trebuie incluse în baza de calcul, solicitând a fi avute în vedere Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 271A din 2 noiembrie 2007, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 41/2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 271A din 2 noiembrie 2007 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 271 din 2 noiembrie 2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 189/2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 153A/2011, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011. Este esenţial faptul că veniturile respective sunt generate şi sunt susţinute de activitatea de radiodifuzare, trebuind să existe o strânsă legătură între aceste venituri şi activitatea de radiodifuzare. UPFR solicită în mod imperios declararea de către utilizatori în mod distinct baza de calcul şi ponderea pe fiecare post de televiziune din grupul respectiv, pentru echitate atât pentru utilizatori, cât şi pentru titulari. De asemenea, solicită a fi prevăzute în forma finală a metodologiei inclusiv limitele acesteia. În privinţa remuneraţiilor minime, UPFR arată că acestea se regăsesc la pct. 2 alin. 3 din propunerea de metodologie, cu precizarea că au fost depuse fişele de cont. Solicită a fi stabilit un format standardizat în privinţa raportărilor. UPFR mai arată că un regim juridic distinct sau o remuneraţie care nu a fost discutată în prealabil în negocieri poate prejudicia titularii de drepturi. ADPFR solicită admiterea cererii pentru motivele dezvoltate pe larg în concluziile scrise depuse în şedinţă publică. CREDIDAM solicită verificarea şi constatarea faptului că din procesele-verbale încheiate în negocieri au rămas în divergenţă 6 puncte. Cu privire la tipul gestiunii, invocă Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 211/2011 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie care prevede gestiunea obligatorie chiar în titlu. Arată că a depus două decizii ale Curţii de Apel Bucureşti şi una a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care explicitează de ce nu pot coexista două tipuri de fonograme gestionate în mod diferit. Pe obligativitatea obţinerii autorizaţiei, CREDIDAM arată că solicitarea vine din partea ARCA şi că este necesară. CREDIDAM solicită stabilirea remuneraţiei în funcţie de utilizarea pe trepte. Cu privire la cuantumul solicitat pe trepte, precizează că este de analizat în raport cu practica europeană şi cu toate înscrisurile depuse la dosar. Procentul este de 1% neponderat; remuneraţia minimă trebuie aplicată întrucât există şi televiziuni care nu au venituri ori au înregistrate în contabilitate venituri foarte mici şi pentru o protecţie minimală a drepturilor titularilor. Cu privire la baza de calcul, CREDIDAM arată că alocaţia bugetară nu trebuie inclusă în baza de calcul, cu precizarea că Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are o destinaţie extrem de clară. Cu privire la evidenţierea bazei de calcul pentru fiecare post de televiziune în parte, CREDIDAM arată că aşa este corect, cu excepţia SRTV pe motivul structurării bugetului acestei societăţi. CREDIDAM mai arată că, în raport cu art. 131² alin. (10) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de hotărârea care se va pronunţa în prezentul arbitraj, se aplică protocolul existent între CREDIDAM şi SRTV. Relativ la situaţia critică a SRTV şi la eventualitatea adoptării unei poziţii preferenţiale pentru SRTV, CREDIDAM arată că nu poate fi infirmată existenţa înscrisurilor depuse în şedinţă de către SRTV; nu pledează pentru o poziţie favorabilă SRTV, însă este posibil ca în sarcina SRTV să se stabilească nişte sume pe care nu ar avea de unde să le achite. SRTV îşi începe cuvântul pe fond prin a invoca faptul că unii dintre arbitri s-au mai pronunţat în cauze arbitrale similare. Acest fapt este echivalent, în opinia SRTV, cu o antepronunţare. La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înţelege să formuleze o cerere de recuzare împotriva domnului arbitru Florin Ştiolica. Completul arbitral pune în vedere SRTV să formuleze cererea în scris, cu indicarea temeiurilor de fapt şi de drept. Reprezentantul SRTV, domnul Laurenţiu Oprea, învederează completului arbitral că a înregistrat şedinţa de arbitraj, afirmaţie pe care nu mai înţelege ulterior să o susţină. Completul arbitral arată că nu a fost formulată nicio cerere din partea SRTV pentru înregistrarea şedinţei, motiv pentru care înregistrarea nu este autorizată. La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înregistrarea a fost efectuată numai pentru uzul propriu, pentru ca, imediat, să arate că, în fapt, nu a realizat nicio înregistrare a şedinţei. Completul arbitral acordă cuvântul SRTV pentru continuarea susţinerilor pe fondul cauzei. SRTV solicită suspendarea şedinţei pentru câteva minute. Completul arbitral încuviinţează cererea şi dispune suspendarea şedinţei pentru 5 minute. La reluarea şedinţei după suspendare SRTV îşi continuă susţinerile pe fondul cauzei. SRTV arată că regimul juridic distinct al SRTV există, solicitând o remuneraţie forfetară. Pe fond, SRTV arată că noţiunea de fonograme de comerţ există în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi este supusă gestiunii colective. Este necesară o distincţie între muzică şi fonograme, o muzică poate fi fixată în mai multe modalităţi, chiar şi fără fonogramă (spre exemplu: un concert neînregistrat); în practică există două tipuri de fonograme: publicate în scop comercial (care sunt supuse gestiunii colective), fonograme de librărie (care sunt folosite în producţia audiovizuală şi care nu fac obiectul gestiunii colective nicăieri în lume), drept pentru care dacă se dă o definiţie fonogramei de comerţ, deşi nu există în legislaţie, nu poate fi acceptată prin fonograme destinate comunicării către public şi cu scopul distribuirii; trebuie avută în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti şi tratatele internaţionale care definesc publicarea. SRTV precizează că nu este admisibil să existe o definiţie a fonogramelor la radio şi o alta la televiziune. Referitor la tarife, SRTV arată că nu au fost aduse argumente de către organismele de gestiune colectivă cu privire la creşterea tarifelor. Metodologia din 2007 a fost acceptată de părţi, la acel moment era echitabil, iar în prezent acestea susţin o creştere de 10 ori mai mare fără o justificare reală; SRTV precizează că a depus un studiu complet cu privire la ţări care au procente chiar de 6%, studiu din care rezultă şi procentele şi suma plătită, iar media practicilor europene este 0,313%; SRTV, televiziune publică, plăteşte în prezent, pe metodologia actuală, 0,40%, adică mai mult decât media europeană. Tot cu privire la tarife, SRTV arată că în metodologia actuală au fost negociate cu UPFR remuneraţii forfetare; cu CREDIDAM suma este de 110 lei plus TVA anual, plătită în baza protocolului existent, protocol pe care nu îl pot depune întrucât este mai larg decât obiectul prezentului arbitraj, cuprinzând inclusiv domeniul audiovizual - susţineri confirmate de către CREDIDAM. SRTV arată că în prezent este foarte dificil să facă faţă acestor remuneraţii faţă de acum 7 ani, situaţia arătând că remuneraţiile ar trebui să scadă. Mai arată SRTV că se propune de către organismele de gestiune colectivă fără temei şi inechitabil remuneraţia pe trepte, sens în care invocă art. 131¹ alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede în mod expres raportul direct proporţional dintre utilizare şi remuneraţie. Principalul criteriu este cel al ponderii utilizării; prin urmare, remuneraţia procentuală nu se poate calcula decât direct proporţional, conform legii în vigoare. Conform aceluiaşi articol anterior precizat, remuneraţia se determină din venituri şi doar în lipsa acestora din cheltuieli. SRTV arată că au venituri, astfel încât nu poate fi pusă în discuţie problema raportării şi defalcării cheltuielilor pe fiecare canal de televiziune pe care îl deţine, este ilegal şi imposibil de efectuat. Cu privire la baza de calcul, SRTV invocă prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi arată că trebuie să ne raportăm la veniturile obţinute din utilizarea repertoriului/radiodifuzare, venituri care se pot demonstra contabil; nu face obiectul arbitrajului modificarea ori completarea, interpretarea in extenso a legii; prin urmare, solicită în mod expres eliminarea sintagmei deosebit de vagi „alte activităţi corelate“. Un alt aspect important este relativ la alocaţia bugetară; SRTV arată că o obţine în temeiul unei legi speciale în interesul unui serviciu public care trebuie să asigure informaţie, educaţie şi acces la cultură şi este destinată asigurării emisiei terestre care tranzitează TVR; nu are legătură destinaţia alocaţiei bugetare cu activitatea de radiodifuzare. Beneficiul TVR este minim, însă este o cheltuială pe care statul o susţine. SRTV arată că practica completelor arbitrale este excluderea alocaţiei bugetare, cu o singură excepţie în Dosarul nr. 3/2012. Curtea de Apel Bucureşti statuează, pe de o parte, că alocaţia bugetară nu constituie venit şi trebuie exclusă de la baza de calcul, iar, pe de altă parte, analiza trebuie extinsă pentru a nu determina o discriminare şi o concurenţă între televiziuni. Cu privire la includerea limitelor metodologiei susţinute de organismele de gestiune colectivă, SRTV arată că nu este necesar, este contrar legii a fi precizat în metodologie unde nu se aplică ori ce se întâmplă în alte cazuri care nu intră în sfera metodologiei. Invocă în acest sens prevederile art. 112¹ din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Cu privire la raport, SRTV este de acord că trebuie să existe un standard al playlist-elor, însă sunt cerute nişte informaţii imposibil de obţinut (de exemplu: anul înregistrării, numărul de artişti participanţi la o înregistrare). Solicită a impune obligaţia utilizatorilor de a fi transmise prin playliste numai anumite informaţii obligatorii. Cu privire la sancţiuni, SRTV arată că se poate vorbi eventual de penalităţi de întârziere; sancţiunile sunt prevăzute de Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sens în care invocă art. 139 alin. (2). SRTV solicită ca numai pentru situaţia sa specială - de instituţie publică cu regim special - remuneraţiile să fie determinate prin negociere directă cu organismele de gestiune colectivă; în subsidiar, solicită stabilirea unei remuneraţii forfetare numai pentru următoarele 6 luni, astfel: 550.000 lei plus TVA pentru artişti interpreţi şi 450.000 plus TVA pentru producători de fonograme, însemnând contravaloarea a 6 luni de utilizare; în subsidiar, solicită un procent ponderat determinat conform legii, egal cu procentul actual. UPFR solicită repunerea pe rol a prezentului arbitraj faţă de lipsa de interes a CREDIDAM în toate susţinerile cu privire la existenţa protocolului cu SRTV semnat, deşi acesta nu fost depus la dosar. SRTV şi CREDIDAM solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise. Pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, Completul amână pronunţarea la data de 9 iulie 2012. După încheierea dezbaterilor pe fondul cauzei şi ridicarea şedinţei, reprezentantul SRTV depune cerere de recuzare a domnului arbitru Florin Ştiolică. Arbitri Tănăsescu Mihai Alexandru David Alice Mihaela Ştiolică Florin Nemeş Vasile Ciuraru Remus ÎNCHEIERE DIN CAMERA DE CONSILIU din data de 20 iulie 2012 Având drept obiect soluţionarea cererii privind îndreptarea unor erori materiale, de lămurire a dispozitivului Hotărârii arbitrale nr. 8/2012 şi de repunere a cauzei pe rol, formulată de către Societatea Română de Televiziune (SRTV) şi înregistrată cu nr. 353 din 19 iulie 2012 La întâlnirea care a avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, municipiul Bucureşti, au fost prezenţi următorii arbitri: • Tănăsescu Mihai Alexandru • David Alice Mihaela • Nemeş Vasile • Ciuraru Remus • Ştiolică Florin Luând în examinare cererea formulată de către SRTV, completul arbitral constată că motivele invocate prin cererea de îndreptare privesc chestiuni ce vizează fondul cauzei şi nu pot fi soluţionate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. În ceea ce priveşte solicitarea de repunere a cauzei pe rol, faţă de stadiul procesual actual, în sensul că instanţa arbitrală s-a pronunţat, sentinţa arbitrală a fost redactată şi comunicată Regiei Autonome Monitorul Oficial spre publicare, completul constată că cererea este tardiv formulată. Instanţa arbitrală apreciază ca fiind întemeiată solicitarea SRTV de rectificare a încheierii de şedinţă din data de 5 iulie 2012, fila a 5-a, alineatul ultim, în care au fost în mod eronat consemnate susţinerile SRTV cu privire la remuneraţia stabilită cu Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), în sensul că aceasta este de 110.000 lei + TVA, şi nu de 110 lei + TVA, aşa cum greşit s-a menţionat în încheiere. Arbitri Tănăsescu Mihai Alexandru David Alice Mihaela Nemeş Vasile Ciuraru Remus Ştiolică Florin