DECIZIE   Nr. 1308 din 2 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 871 din 23 decembrie 2008

Ioan Vida                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu                -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Acsinte Gaspar                       -judecător

Petre Lăzăroiu                        -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan           -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Iuliana Nedelcu                       - procuror

Marieta Safta                          - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Vasile Balintîn Dosarul nr. 3.386/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Traian Lipan, Viorel Florin Dragnea şi Costel Urzică în dosarele nr. 4.608/302/2008, nr. 4.126/302/2008 şi, respectiv, nr. 4.610/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate  ridicate în  dosarele  nr.   1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008 este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008şi nr. 1.775D/2008 la Dosarul nr. 1.627D/2008, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că ceea ce se critică, în realitate, este modul de aplicare a Legii nr. 275/2006.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 24 iunie 2008, 25 iunie 2008, 28 iulie 2008 şi 30 iulie 2008, pronunţate în dosarele nr. 1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Vasile Balint, Traian Lipan, Viorel Florin Dragnea şi, respectiv, Costel Urzică.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate asemănătoare în dosarele conexate, se susţine, în esenţă, că sintagma „în mod excepţional" cuprinsă în textul de lege criticat lasă loc arbitrariului şi determină o inegalitate a cetăţenilor, prin aceea că lasă interpretarea legii la latitudinea unui organ de autoritate  publică,  respectiv Comisia de  individualizare a regimului pedepsei din cadrul penitenciarului. Se încalcă în acest mod şi dreptul la integritate psihică a persoanei, deoarece decizia judecătorului delegat se ia pe baza raportului comisiei, care poate dispune în mod excepţional, fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte condamnatul analizat. In plus, analiza de către aceeaşi comisie a naturii şi modului de săvârşire a infracţiunii, fără ca deţinutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii, comisia urmând să aibă în vedere situaţia reţinută de instanţa care a pronunţat condamnarea, reprezintă un act de ingerinţă în actul autorităţii judiciare, care nu este permis într-o ordine constituţională guvernată de principiul separaţiei puterilor în stat.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, având următorul cuprins: „In mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate."

Se susţine că acest text de lege încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră separaţia puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 22 alin. (1) teza a treia privind dreptul persoanei la integritate psihică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată se constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

Aşa cum a mai statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 534 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 27 iunie 2007), scopul Legii nr. 275/2006 constă tocmai în stabilirea unui sistem de reguli şi criterii care stau la baza executării pedepselor privative de libertate. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din acest act normativ, „Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege".

Dispoziţiile legale criticate, care reglementează posibilitatea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, de a fi incluse, în mod excepţional, în anumite condiţii, în regimul de executare a pedepsei imediat inferior ca grad de severitate regimului închis, constituie o aplicare a principiului mai sus menţionat şi nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Astfel, nu se poate reţine încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece activitatea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, constituită în penitenciar în temeiul art. 14 din Legea nr. 275/2006, nu constituie o imixtiune în activitatea instanţelor judecătoreşti sau o încălcare a competenţelor constituţionale ale acestora. In plus, potrivit art. 25 din Legea nr. 275/2006, împotriva modului de stabilire a regimului de executare de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. De asemenea, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, astfel încât instanţa de judecată decide asupra legalităţii măsurii contestate.

In legătură cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, se constată că individualizarea regimului de executare a pedepsei prin stabilirea unor criterii ce ţin de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi de persoana condamnatului este justificată de situaţia diferită în care se află fiecare persoană condamnată în parte. Prin urmare, textul de lege criticat este în concordanţă cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, astfel că situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la lipsa de claritate a sintagmei „în mod excepţional", cuprinsă în textul de lege ce face obiectul excepţiei. Interpretarea sistematică a textului de lege criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum şi interpretarea sa teleologică relevă cu claritate sensul acestei sintagme, fără a lăsa vreun dubiu cu privire la voinţa legiuitorului. Problema aplicării în concret a acestui text de lege, invocată de autorul excepţiei, care susţine că, în practică, individualizarea regimului de executare a pedepsei s-ar realiza discreţionar, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Vasile Balint, Traian Lipan, Viorel Florin bragnea şi, respectiv, Costel Urzică în dosarele nr. 1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta