DECIZIE Nr.
1305 din 14 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 788 din 25 noiembrie 2010
Acsinte Gaspar -
presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ion Cristian Albastroiu si
Sevastita Albastroiu în Dosarul nr. 177/94/2008 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a V-a civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate formulate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 ianuarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 177/94/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Ion Cristian Albastroiu si Sevastita Albastroiu într-o cauza având
ca obiect solutionarea recursului formulat în cadrul unui proces civil.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale,
întrucât limiteaza administrarea probatoriului la înscrisuri si nu prevad
triplul grad de jurisdictie.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 3041 si art. 305 din Codul de procedura
civila, care au urmatorul cuprins:
-Art. 3041: „Recursul declarat împotriva
unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este
limitat la motivele de casare prevazute în art. 304, instanta putând sa
examineze cauza sub toate aspectele.";
- Art. 305: „In instanta de recurs nu se pot produce
probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse pâna la închiderea
dezbaterilor."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale
criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind
dreptul la un proces echitabil.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicata,
Curtea constata ca în repetate rânduri s-a pronuntat cu privire la
constitutionalitatea textului criticat în raport cu critici similare de
neconstitutionalitate. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.004 din 7
octombrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753
din 7 noiembrie 2008, si Decizia nr. 1.643 din 10 decembrie 2009, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2010, Curtea a
statuat ca „recursul constituie în aceasta ipoteza o cale de atac cu caracter
devolutiv, în care, ca si în cazul apelului, instanta de recurs judeca însasi
cauza, atât sub aspectul legalitatii, cât si sub acela al temeiniciei,
nelimitându-se sa examineze doar hotarârea pronuntata de prima instanta,
exclusiv pentru motivele de casare prevazute în art. 304 din Codul de procedura
civila, ceea ce este în deplina concordanta cu prevederile Constitutiei".
Referitor la constitutionalitatea prevederilor art. 305
din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat în mai multe cauze având o
motivare similara. Astfel, prin Decizia nr. 1.409 din 16 decembrie 2008,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 23 martie
2009, si prin Decizia nr. 542 din 9 aprilie 2009, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, Curtea a retinut
ca, potrivit art. 3041 din Codul de procedura civila, recursul
declarat împotriva unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu
apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute în art. 304, instanta
putând sa examineze cauza sub toate aspectele. De asemenea, Curtea a retinut ca
reglementarea conditiilor si a procedurii de exercitare a cailor de atac
reprezinta prerogativa exclusiva a legiuitorului, în conformitate cu art. 126
din Constitutie, si nu încalca drepturile fundamentale ale justitiabililor.
Prin Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, a
statuat ca „trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia
Constitutiei si obligativitatea respectarii legii. [...] reglementarea
conditiilor si a procedurii de exercitare a cailor de atac se stabileste prin
lege [... ]. In consecinta, dispozitia cuprinsa în art. 305 din Codul de
procedura civila, conform careia «In instanta de recurs nu se pot produce probe
noi, cu exceptia înscrisurilor», reprezinta o norma prin care se stabileste, în
raport cu celelalte dispozitii care reglementeaza sistemul probelor si cel al
cailor de atac, o regula de baza a judecarii recursului. Este, de altfel,
semnificativ faptul ca, în urma modificarilor si completarilor aduse Codului de
procedura civila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, în
prezent recursul este o cale extraordinara de atac. Or, se justifica si din
acest punct de vedere deosebirea fata de apel în ceea ce priveste
inadmisibilitatea probelor noi, cu exceptia înscrisurilor".
De altfel, prin Decizia nr. 234 din 9 martie 2010,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie
2010, Curtea a stabilit ca instituirea unor reguli speciale de procedura,
inclusiv în ceea ce priveste caile de atac, nu este contrara principiului
liberului acces la justitie, dreptului la un proces echitabil sau dreptatii,
atât timp cât ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor în utilizarea lor.
Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tari, legea poate exclude
folosirea unor cai de atac sau poate limita posibilitatea folosirii anumitor
instrumente procesuale aflate la îndemâna partilor, cum sunt probele, fara ca
prin aceasta sa se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.
Considerentele retinute de Curte în deciziile mentionate
sunt valabile si în cauza de fata, întrucât nu au intervenit elemente noi de
natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei acesteia.
Distinct de cele de mai sus, Curtea retine si faptul ca
art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale presupune existenta posibilitatii efective de a supune judecatii
unei instante nationale cazul violarii unui drept consacrat de conventie (a se
vedea Hotarârea din 26 octombrie 2000, pronuntata în Cauza Kudla împotriva
Poloniei) si, în consecinta, „nu impune un anumit numar al gradelor de
jurisdictie sau un anumit numar al cailor de atac" (Decizia Curtii
Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ion Cristian Albastroiu si
Sevastita Albastroiu în Dosarul nr. 177/94/2008 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a V-a civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 14 octombrie
2010.
PRESEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Benke Karoly