DECIZIE Nr.
1303 din 2 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 866 din 22 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Gabriela Dragomirescu -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de S.C.PA.
„Sfîrâială şi Asociaţii" în Dosarul nr. 5.854/299/2008 al Judecătoriei
Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
1.921/338/2008 şi nr. 1.920/338/2008 ale Judecătoriei Zărneşti şi nr.
5.881/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, dosare având ca obiect
aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la
Curtea Constituţională cu nr. 1.649D/2008, nr. 1.650D/2008 şi nr. 1.853D/2008,
excepţiile fiind ridicate de oraşul Râşnov, prin reprezentant legal, şi de
Banca Transilvania S.A. - Sucursala Brăila.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune
în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.853D/2008, nr. 1.650D/2008şi nr.
1.649D/2008 la Dosarul nr. 1.426D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că dispoziţiile
de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind
încălcate. Menţionează, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 22 aprilie 2008, pronunţată în
dosarul nr. 5.854/299/2008, din 2 iulie 2008, pronunţată în dosarele nr.
1.921/338/2008 şi nr. 1.920/338/2008, şi din 14 iulie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 5.881/196/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Zărneşti şi
Judecătoria Brăila - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 din Codul civil. Excepţiile au fost ridicate de S.C.P.A. „Sfîrâială şi
Asociaţii", de Oraşul Râşnov şi de Banca Transilvania S.A. - Sucursala
Brăila în dosare având ca obiect contestaţii la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că soluţionarea cererii de suspendare în
Camera de Consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac încalcă
în mod flagrant art. 21 şi art. 24 din Constituţie, deoarece soluţionarea
procesului se face de către instanţă doar pe baza cererii depuse de către
contestator şi a motivelor formulate de acesta, creditorul neavând posibilitatea
să-i contracareze afirmaţiile sau să invoce în faţa instanţei de judecată
neregularităţile sau abuzurile instanţei de fond. De asemenea, se susţine că
dispoziţiile de lege criticate lipsesc de eficienţă dreptul la apărare prevăzut
în art. 24 din Constituţie, precum şi că acestea contravin şi prevederilor art.
6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei
sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria
Zărneşti şi Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază
că prevederile art. 403 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale,
invocându-se în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale,
invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 403 din Codul de procedură civilă, astfel cum au
fost modificate prin art. I pct.
71 din Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005. Art. 403 are
următorul cuprins: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a
altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda
executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară
de cazul în care legea dispune altfel.
Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii,
pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.
Asupra cererii de suspendare formulate potrivit
alin. 1 şi 2 instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care
poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
In cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea,
preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor,
suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare
de către instanţă. Incheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea
care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau
de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este
deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."
Autorii excepţiei susţin că
textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16
referitoare la „Egalitatea în drepturi", art. 21 privind „Accesul liber la
justiţie", art. 24 care consacră dreptul la apărare,
art. 125 cu privire la „Statutul judecătorilor" şi ale art.
129 referitoare la „Folosirea căilor de atac."Se mai invocă şi
încălcarea art. 6 -„Dreptulla un proces
echitabil" şi art. 13 - „Dreptul la un recurs efectiv", ambele
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia ridicată, Curtea constată că
dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul
controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 16 şi 21
din Constituţie. Prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 949 din 30
octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, respingând
excepţia, Curtea a statuat că, întrucât plata cauţiunii nu constituie o
condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a
putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei
obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber
la justiţie, In ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituţie, Curtea a constatat că, în măsura în care reglementarea dedusă
controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza
normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un
atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, prin Decizia nr. 541 din 7 iunie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Curtea a
reţinut că dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea ca preşedintele
instanţei să dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea provizorie
a executării până la soluţionarea cererii de suspendare, care se judecă
potrivit regulilor de procedură din dreptul comun. Aşadar, suspendarea
provizorie se dispune ca o măsură
vremelnică, în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori
al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. împrejurarea că
împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus o asemenea suspendare
provizorie nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă
dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la
folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în
virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate
stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar,
pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor
căilor de atac.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut, de
exemplu, prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, că aceste susţineri sunt
neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgenţa care impune suspendarea
provizorie a executării
silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei
căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar, pe de altă parte, faptul că
măsura provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl prejudiciază pe
creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate
drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei
cauţiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru
cererile neevaluabile în bani, cauţiune menită să acopere eventualele daune
cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru argumentele înfăţişate, Curtea nu poate reţine
nici încălcarea art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 403
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de S.C.PA. „Sfîrâială şi
Asociaţii", de Oraşul Râşnov, precum şi de Banca Transilvania S.A. -
Sucursala Brăila în dosarele nr. 5.854/299/2008 al judecătoriei Sectorului l'
Bucureşti, nr. 1.921/338/2008 şi nr. 1.920/338/2008 ale Judecătoriei Zărneşti,
precum şi nr. 5.881/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu