DECIZIE   Nr. 13 din 18 ianuarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 78 din 15 februarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Doina Suliman          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marian Oprisan, prin aparator, in Dosarul nr. 118/2000 al Judecatoriei Focsani.
    La apelul nominal lipsesc partile, Marian Oprisan si Marian Garleanu, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizata in Decizia nr. 145 din 14 iulie 2000, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, in temeiul art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 aprilie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 118/2000, Judecatoria Focsani a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de inculpatul Marian Oprisan prin aparator.
    In motivarea exceptiei autorul acesteia arata ca dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, intrucat incalca dreptul la aparare prevazut la art. 24 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) relative la egalitatea cetatenilor in fata legii, precum si prevederile art. 14 pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
    Judecatoria Focsani, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este neintemeiata, deoarece "dispozitia a carei neconstitutionalitate este pusa in discutie constituie, dimpotriva, o garantie a drepturilor fundamentale ale persoanei implicate, in calitate de inculpat, intr-un proces penal".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizata in Decizia nr. 484 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, si Decizia nr. 34 din 4 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 317 din 2 iulie 1999, considera ca dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor constitutionale invocate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
    "In cursul judecatii inculpatul poate fi reprezentat:
    a) la judecarea cauzei in prima instanta ori la rejudecarea ei dupa desfiintarea hotararii in apel sau dupa casare de catre instanta de recurs, numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult un an;".
    Textele constitutionale considerate a fi fost incalcate sunt urmatoarele:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 24 alin. (1)
    "Dreptul la aparare este garantat."
    De asemenea, autorul exceptiei sustine ca este incalcat si art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, potrivit caruia: "Orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, in conditii de deplina egalitate, la cel putin urmatoarele garantii: [...]
    d) sa fie prezenta la proces si sa se apere ea insasi sau sa aiba asistenta unui aparator ales de ea;".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 145 din 14 iulie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, Curtea a constatat ca este neconstitutionala dispozitia "numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult un an", prevazuta la art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala.
    Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a retinut ca in procesul penal conditionarea reprezentarii inculpatului de gravitatea pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita constituie, pe de o parte, o restrangere nejustificata a dreptului la aparare al celor in cauza, iar pe de alta parte, o incalcare a principiului egalitatii in drepturi, deoarece creeaza o discriminare intre inculpati. De asemenea, limitarea posibilitatii inculpatului de a fi reprezentat "numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult un an" conduce la ideea ca se creeaza in plus o discriminare intre inculpat si ceilalti participanti la proces.
    Curtea a mai constatat ca obstacolele impuse inculpatului prin art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala de a putea fi reprezentat numai in functie de gravitatea pedepsei nu sunt in interesul acestuia, care doreste sa isi faca o aparare cat mai buna si in modalitatea pe care o considera ca fiind mai avantajoasa pentru el.
    In motivarea Deciziei nr. 145 din 14 iulie 2000 s-a mai aratat ca in cauza "Poitrimol contra Frantei", 1993, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca dreptul la aparare, desi nu este un drept absolut, constituie unul dintre elementele fundamentale ale unui proces echitabil. Acuzatului nu ii poate fi refuzat dreptul de a fi asistat de un aparator numai pentru faptul ca absenteaza de la proces. Curtea Europeana a mai statuat cu acest prilej ca o astfel de sanctiune ar aparea ca nejustificata.
    In consecinta, in speta ce face obiectul prezentei decizii, avand in vedere prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii, rezulta ca, in temeiul alin. (6) din acelasi articol, exceptia de neconstitutionalitate a art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala a devenit inadmisibila.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marian Oprisan, prin aparator, in Dosarul nr. 118/2000 al Judecatoriei Focsani.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman