DECIZIE Nr. 128 din 4 iulie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 2
si 3 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor
economice sau bugetare de stat, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 447 din 11 septembrie 2000
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 7 alin. 2 si 3 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de
locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din
fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata, exceptie
ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara in Dosarul nr.
16.641/1999 al Judecatoriei Timisoara.
La apelul nominal se constata lipsa tuturor partilor, Camera de Comert,
Industrie si Agricultura Timisoara, Nicolae Balan, Ion Balan si Societatea
Comerciala "O.J.C.V.L. Tim" - S.A. din Timisoara, fata de care
procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza este in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 ianuarie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
16.641/1999, Judecatoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 2 si 3 din Legea nr.
79/1997 pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si
spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile
unitatilor economice sau bugetare de stat. Exceptia a fost ridicata de Camera
de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, reclamanta intr-o cauza civila
ce are ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de
vanzare-cumparare nr. 82/R/J/28.06.1999 incheiat intre paratii Balan Nicolae,
Balan Ion si Societatea Comerciala "O.J.C.V.L. Tim" - S.A. din
Timisoara si, pe cale de consecinta, rectificarea in evidentele de carte
funciara.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale criticate contravin art. 41 din Constitutie privind protectia
proprietatii private, deoarece permit "vanzarea unor imobile ce au fost in
proprietatea unor persoane juridice de drept privat, imobile construite din
alte fonduri decat cele ale statului".
Judecatoria Timisoara, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este
neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia este
neintemeiata, intrucat prevederile legale criticate "nu incalca
dispozitiile art. 41 din Constitutie, prin ele nefacandu-se nici un fel de
discriminare intre titularii dreptului de proprietate asupra locuintelor
respective".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Trecand la examinarea exceptiei, Curtea constata insa ca indicarea
dispozitiilor legale a caror constitutionalitate se contesta este gresita,
deoarece Legea nr. 79/1997 cuprinde doar doua articole. Art. 7, la care se face
referire, este de fapt art. 7 din Legea nr. 85/1992, modificat prin art. I pct.
2 din Legea nr. 79/1997. Ulterior, Legea nr. 85/1992 a fost republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998. Asadar,
obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 7 alin. 2 si 3
din Legea nr. 85/1992, republicata, cu urmatoarea redactare:
"De asemenea, vor fi vandute la cerere, in conditiile prevederilor
alin. 1 si cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 3, titularilor de
contracte de inchiriere si locuintele care inainte de 6 martie 1945 au
apartinut regiilor autonome, institutiilor si societatilor cu capital de stat,
mixt sau privat, care si-au incetat existenta dupa aceasta data sau, dupa caz,
au devenit, prin reorganizare, unitati economice sau bugetare de stat.
Locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut societatilor cu
capital privat sau mixt vor fi vandute in conditiile de evaluare, de achitare
integrala sau in rate a pretului si de exceptare de la vanzare, prevazute in
Legea nr. 112/1995."
Autorul exceptiei considera ca Legea nr. 85/1992, republicata, se refera
doar la vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din
fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
in conditiile art. 1 din aceasta lege, iar nu la cele construite din fonduri
private. De aceea dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 41
alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Dreptul de proprietate, precum
si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege".
Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 7 din Legea nr.
85/1992, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii (de
exemplu, prin Decizia nr. 10 din 8 martie 1994, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, Decizia nr. 357 din 14 octombrie
1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 22
ianuarie 1998 si Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000), statuand ca aceste
dispozitii sunt constitutionale in raport cu prevederile art. 41 din
Constitutie.
Dar dispozitiile art. 7 alin. 2 din Legea nr. 85/1992, asa cum a fost
modificata si completata prin Legea nr. 79/1997, se refera la locuintele care
au apartinut, inainte de 6 martie 1945, unor persoane juridice de drept privat
de interes public ce si-au incetat existenta dupa aceasta data,
transformandu-se, prin reorganizare, in unitati de stat.
Speta priveste imobile care au fost construite in 1924 din fondurile
Camerei de Comert si Industrie Timisoara, institutie desfiintata prin decret in
anul 1949 si al carei patrimoniu a trecut asupra statului.
In aceste conditii, astfel dupa cum constant a statuat Curtea
Constitutionala, ca, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august
1995, "trebuie sa se recunoasca statului dreptul de a hotari neingradit
asupra regimului juridic al bunurilor intrate in proprietatea sa in baza unor
titluri conforme cu legislatia existenta in momentul dobandirii dreptului sau
de proprietate". Tot astfel s-a statuat si prin Decizia nr. 136 din 21
octombrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448
din 24 noiembrie 1998, adaugandu-se insa ca "Aceasta prerogativa a
statului este pe deplin compatibila cu competenta instantelor judecatoresti de
a stabili, [...], in fiecare caz in parte, valabilitatea titlului de preluare,
ceea ce este in deplina concordanta cu prevederile art. 21 si art. 125 din
Constitutie".
Asa fiind, chiar daca in anul 1990 camerele teritoriale de comert si
industrie au fost reinfiintate, este de competenta instantelor de judecata sa
stabileasca indreptatirea acestora de a fi despagubite pentru bunuri preluate
de stat in 1949 de la o persoana juridica a carei existenta a incetat atunci
prin lege.
Curtea nu poate retine nici critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor alin. 3 al art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicata, intrucat
acestea nu fac decat sa trimita, pentru conditii de evaluare si plata, precum
si pentru ipoteze in care vanzarea nu este permisa, la dispozitii ale Legii nr.
112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia
de locuinte trecute in proprietatea statului.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 2 si
3 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor
economice sau bugetare de stat, republicata, exceptie ridicata de Camera de
Comert, Industrie si Agricultura Timisoara in Dosarul nr. 16.641/1999 al
Judecatoriei Timisoara.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 iulie 2000.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat asistent,
Doina Suliman