DECIZIE   Nr. 127*) din  6 decembrie 1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 49 din  7 martie 1996

    *) Definitiva prin nerecurare.

     Lucian Stangu            - presedinte
     Costica Bulai            - judecator
     Florin Bucur Vasilescu   - judecator
     Raul Petrescu            - procuror
     Florentina Geangu        - magistrat-asistent

    Pe rol pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 218 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, invocata de Societatea Comerciala "Expres Pilot Co. Ltd" - S.R.L. Galati in Dosarul nr. 545/1994 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    Dezbaterile asupra exceptiei au avut loc la data de 29 noiembrie 1995, fiind consemnate in incheierea din sedinta respectiva, iar Curtea a amanat pronuntarea la 6 decembrie 1995, cand a adoptat prezenta decizie.
    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a inaintat Curtii Constitutionale, prin Incheierea din 13 martie 1995, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 218 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, formulata de Societatea Comerciala "Expres Pilot Co. Ltd" - S.R.L. Galati in Dosarul nr. 545/1994 al acestei instante.
    In motivarea exceptiei s-au sustinut urmatoarele:
    - art. 218, avand urmatorul text: "Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc de Guvern in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi", este neconstitutional, deoarece contravine prevederilor art. 49 din legea fundamentala, text potrivit caruia restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati se poate face numai prin lege si numai in situatiile prevazute de mentionatul articol;
    - prin Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990 s-au stabilit unele activitati ce nu puteau forma obiectul de activitate al unor societati comerciale, fapt care, la vremea lui, nu parea a fi fost ilegal; acum insa, dupa adoptarea Constitutiei din anul 1991, care prevede la art. 134 ca economia Romaniei este economie de piata, atat art. 218, cat si Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990 contravin acestui principiu, incalcandu-se, intre altele, libertatea comertului, protectia concurentei loiale etc.;
    - ca atat art. 218, cat si Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990 contravin si prevederilor art. 40 din Legea nr. 15/1990, potrivit carora activitatile economice pe care statul intelege sa si le rezerve cu titlu de monopol de stat se stabilesc prin lege speciala; or, prin Hotararea Guvernului nr. 538 din 8 octombrie 1993, care completeaza Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990, a fost adaugata o noua activitate (de pilotaj pe sectorul maritim al Dunarii de Jos) care instituie, in fapt, un astfel de monopol; mai mult, in acest fel se restrange un drept (cel de pilotaj) pe cale de hotarare guvernamentala data la 3 ani de la expirarea termenului de 10 zile prevazut de art. 218 din Legea nr. 31/1990;
    - in sfarsit, ca art. 218 si hotararile guvernamentale date in baza lui trebuie considerate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, ca fiind abrogate, deoarece contravin textelor constitutionale precitate (art. 49 si art. 134).
    Exprimandu-si opinia in temeiul art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea Suprema de Justitie considera ca dispozitiile inscrise in art. 218 din Legea nr. 31/1990 sunt neconstitutionale.
    Potrivit Legii nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In opinia primita din partea Camerei Deputatilor se considera ca exceptia este neintemeiata, avand in vedere ca dispozitiile art. 49 din Constitutie sunt aplicabile numai drepturilor fundamentale ale cetatenilor, iar art. 134 din Constitutie suporta o serie de circumstantieri, fiind dificil de luat in considerare conceptul de libertate absoluta in conditiile unui stat de drept. Cat priveste abrogarea art. 218 din Legea nr. 31/1990 in conditiile art. 150 alin. (1) din Constitutie, se apreciaza ca acesta poate fi examinat numai in lumina actelor normative existente la data adoptarii sale.
    Senatul, de asemenea, considera exceptia neintemeiata, aratand ca, atata vreme cat legea deleaga expres Guvernului competenta de a reglementa masurile de aplicare a legii, nu se poate pune in discutie constitutionalitatea hotararii date de Guvern in baza acestei abilitari. Executivului i s-a dat in competenta de a stabili domeniile care nu pot face obiectul activitatii societatilor comerciale tocmai pentru ca acestea sunt in permanenta schimbare, ca modalitati, importanta si efecte. Textul nu are in vedere scoaterea din circuitul civil si din cel comercial a unor activitati, ci doar reglementarea, prin norme obligatorii, a unor activitati de un anumit interes economic, social, de siguranta, de ordine sau liniste publica, de sanatate, de moralitate publica etc.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata, in esenta, ca textul art. 218 din Legea nr. 31/1990 este constitutional, deoarece hotararile Guvernului date in temeiul unor abilitari legislative urmaresc exclusiv organizarea executarii legii conform art. 107 din Constitutie si, deci, acesta a fost indreptatit sa stabileasca activitatile economice care nu pot face obiectul societatilor comerciale. Cat despre prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, ele sunt conforme Constitutiei, avandu-si temeiul in dispozitiile art. 134 din titlul IV al acesteia.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere primite, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 218 din Legea nr. 31/1990, raportate la Constitutie si la dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta sa se pronunte asupra dispozitiilor legale atacate ca neconstitutionale, in temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deoarece pe baza lor s-au stabilit raporturi juridice dupa intrarea in vigoare a Constitutiei.
    In conformitate cu art. 144 lit. c) din legea fundamentala, Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea doar a legilor si ordonantelor.
    Prin urmare, unica problema de constitutionalitate cu care Curtea este legal sesizata este cea referitoare la art. 218 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Ea nu este competenta sa judece constitutionalitatea unor hotarari guvernamentale.
    Asadar, Curtea urmeaza a se pronunta numai asupra constitutionalitatii art. 218 din Legea nr. 31/1990, prin care Guvernul a fost imputernicit sa stabileasca, in 10 zile de la intrarea in vigoare a legii, activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale, precum si cu privire la clarificarea caracterului constitutional al acestei imputerniciri, in conditiile adoptarii Constitutiei Romaniei la 8 decembrie 1991.
    Cat priveste prima problema, este de remarcat faptul ca, in virtutea art. 80 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei - o adevarata lege cu caracter preconstitutional -, pana la intrarea in vigoare a Constitutiei Romaniei, Parlamentul a fost desemnat sa-si desfasoare activitatea nu numai ca Adunare Constituanta, ci si ca adunare legislativa, dispunand deci de toate atributele ce-i reveneau in considerarea acestei prerogative. In consecinta, imputernicirea in discutie, data Guvernului, nu contravenea nici unei dispozitii legale care sa o interzica.
    Pe de alta parte, aplicarea dispozitiilor constitutionale relative la delegarea legislativa, prezente in actuala Constitutie, nu este cu putinta, in cazul de fata, deoarece, potrivit cunoscutei reguli tempus regit actum, regimul juridic al unor dispozitii legale se supune normelor existente la data la care aceste dispozitii au fost adoptate.
    Faptul ca, in prezent, art. 49 din Constitutie prevede ca restrangerea unor drepturi se poate face numai prin lege, priveste regimul juridic al actelor juridice ce urmeaza sa se adopte dupa intrarea in vigoare a actualei Constitutii. Daca ar fi altfel, ar insemna ca prevederile art. 49 - si, implicit, orice alta dispozitie constitutionala - sa se poata aplica retroactiv, ceea ce, in regimul nostru constitutional, este inadmisibil.
    Ramane in discutie doar eventualitatea considerarii ca abrogate, in virtutea art. 150 alin. (1 ) din Constitutie, a celor doua hotarari guvernamentale criticate, dat fiind faptul ca ele ar incalca principiile economiei de piata, enuntate de art. 134 din Constitutie, considerandu-se, in opinia autorului sesizarii, ca, de vreme ce art. 218 din Legea nr. 31/1990 pare a fi socotit ca abrogat, negresit si cele doua hotarari nu pot avea decat aceeasi soarta.
    Or, premisa rationamentului - abrogarea implicita a art. 218 din Legea nr. 31/1990 - nu este intemeiata, in lumina celor aratate mai sus. Intr-adevar, de vreme ce institutia delegarii legislative a fost instituita doar prin Constitutia din anul 1991, imputernicirea Guvernului de catre Parlament de a delimita activitatile respective, in anul 1990, nu are cum sa intre in conflict cu actualele dispozitii constitutionale, caci aceasta ar insemna retroactivitatea Constitutiei.
    Cat priveste insa continutul real al imputernicirii, asa cum a fost realizata de Guvern prin Hotararea nr. 1.323/1990, este de retinut faptul ca obligatia statului, in cadrul economiei de piata, de a asigura libertatea comertului, prevazuta de art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, nu trebuie privita ca o expresie a lipsei oricaror circumstantieri, conceptul de libertate absoluta nefiind propriu unui regim juridic adecvat statului de drept. De aceea, dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, precitate, trebuie concepute ca aflate in consonanta si cu dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit carora statul trebuie sa asigure si protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si cu alte obligatii ce revin statului, legate de ocrotirea sanatatii cetatenilor (art. 33), apararea tarii si organizarea de activitati cu caracter militar (art. 117), respectarea Constitutiei si a legilor tarii (art. 51), secretul convorbirilor telefonice (art. 28) etc. In acest sens, interzicerea unor activitati ce aduc direct atingere acestor valori, deopotriva sociale si juridice, nu ar putea fi considerata, neaparat, ca afectand fundamental si nejustificat principiile economiei de piata si ale libertatii comertului. In acest sens, sunt de semnalat ca facand obiectul acestor limitari, cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990, activitatile care, potrivit legii penale, constituie infractiuni sau sunt contrare altor dispozitii legale cu caracter imperativ, cele de fabricare si de comercializare de droguri in alt scop decat ca medicament, ori vrajitoria, ghicitul sau, mai important, activitatile de imprimare a hartilor cu caracter militar, fabricarea sau comercializarea de aparatura pentru interceptarea de convorbiri telefonice, fara avizul Ministerului de Interne sau cu incalcarea acestui aviz, precum si alte activitati relativ asemanatoare, in care obligatiile statului in legatura cu exercitiul functiilor sale nu pot fi ignorate.
    Cat despre imprejurarea ca Hotararea Guvernului nr. 1.323/1990 nu ar fi fost data in termenul de 10 zile prevazut de lege sau cu privire la posibilitatea pentru Guvern de a proceda la completarea ei, dupa 3 ani de la data stabilita prin Legea nr. 31/1990, Curtea constata ca acestea nu sunt probleme de resortul contenciosului constitutional, ele urmand a fi examinate de instanta de contencios administrativ in temeiul Legii nr. 29/1990. In acelasi sens, si sustinerile potrivit carora ar exista discrepante intre hotararile guvernamentale in discutie si prevederile art. 40 din Legea nr. 15/1990, controlul constitutionalitatii legilor nefunctionand, prin definitie, decat prin raportare la prevederile Constitutiei, nu si in functie de dispozitiile altor acte normative.
    Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A. c) si ale art. 25 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 218 din Legea nr. 31/1990, invocata de Societatea Comerciala ,,Expres Pilot Co. Ltd" - S.R.L. Galati in Dosarul nr. 545/1994 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata in sedinta publica din 6 decembrie 1995.



                    PRESEDINTE,
                    dr. Lucian Stangu

                    Magistrat-asistent,
                    Florentina Geangu