DECIZIE Nr. 126*) din 6 decembrie 1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 13 martie 1996
*) Definitiva prin nerecurare.
Florin Bucur Vasilescu - presedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea
raporturilor dintre proprietari si chiriasi, ale H.C.M. nr. 860/1973 privind
stabilirea masurilor de executare a Legii nr. 5/1973 si ale Legii
administratiei publice locale nr. 69/1991, invocata de paratii Mihaly Ladislau,
Csika Edmond si Csika Klara in Dosarul nr. 4.018/1993 al Judecatoriei Medias.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 29 noiembrie 1995,
concluziile partilor prezente si ale reprezentantului Ministerului Public fiind
consemnate in incheierea din aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 6 decembrie 1995.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Reclamantii Moga Luciana si Moga Florin au chemat in judecata pe paratii
Mihaly Ladislau, Csika Edmond, Csika Klara si Consiliul Local al Comunei
Tarnava, cerand rezilierea contractului de inchiriere si evacuarea, cauza
formand obiectul Dosarului nr. 4.018/1993 al Judecatoriei Medias.
Prin Incheierea nr. 14 din 26 octombrie 1994 Judecatoria Medias a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Legi nr. 5/1973, ale H.C.M. nr. 860/1973 si ale Legi nr. 69/1991, invocata de
paratii Mihaly Ladislau, Csika Edmond si Csika Klara.
In sustinerea exceptiei, paratii arata ca dispozitiile din actele normative
mentionate, referitoare la repartizarea locuintelor de catre consiliile locale,
sunt neconstitutionale, deoarece numai contractele de inchiriere formeaza baza
obtinerii unei locuinte. Se considera ca in prezent nu mai exista ordine de
repartitii sau repartitii privind locuintele din fondul de locuinte construite
de stat. In consecinta, consiliile locale nu au competenta sa repartizeze locuinte
si sa emita ordine de repartizare a locuintelor. Numai contractele formeaza
temeiul obtinerii unei locuinte.
In concluzie, toate dispozitiile legale din actele normative in discutie,
care prevad ca ordinul de repartizare sta la baza incheierii contractului de
inchiriere pentru locuintele construite din fondul de stat, sunt
neconstitutionale, deoarece contravin prevederilor art. 120 si 149 din
Constitutie.
De asemenea, sunt considerate neconstitutionale dispozitiile art. 19 din
Legea nr. 5/1973, intrucat, stabilind ca "persoanele care se muta
definitiv in alta localitate isi pastreaza dreptul de folosinta asupra
locuintei pe care o detin, cel mult 6 luni de la data mutarii, fara a o putea
subinchiria pe aceasta perioada", contravin art. 25 si art. 150 alin. (1)
din Constitutie.
La termenul de judecata din 29 noiembrie 1995, paratii au renuntat la
invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a Legii administratiei publice
locale nr. 69/1991.
Exprimandu-si opinia, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, Judecatoria Medias considera ca "exceptia nu este intemeiata
si deci prevederile tuturor actelor normative in discutie sunt
constitutionale".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost
solicitate puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Senatul, in punctul sau de vedere, considera ca Legea nr. 5/1973 si H.C.M.
nr. 860/1973 nu sunt supuse controlului constitutionalitatii, deoarece sunt
anterioare Constitutiei. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate,
se apreciaza ca "opinia tribunalului este legala".
In punctul de vedere al Guvernului se arata ca, in prezent, locuintele
construite din fondurile statului se afla la dispozitia consiliilor locale si
sunt administrate de agenti economici specializati, iar inchirierea lor se face
beneficiarilor nominalizati potrivit dispozitiilor Legii nr. 5/1973, fiind
necesara emiterea unui act din partea consiliului local, care sa stea la baza
incheierii contractului de inchiriere. Din aceste motive, Guvernul apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
Avand in vedere importanta problemei care formeaza obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate, in temeiul art. 12 din regulamentul sau de organizare si
functionare, Curtea Constitutionala a solicitat si opinia Catedrei de drept
privat a Facultatii de Drept din Bucuresti, care considera exceptia
neintemeiata, intrucat "procedura instituita de lege privind atribuirea
locuintelor din fondul locativ de stat construit in vederea inchirierii nu
contravine Constitutiei. Aceasta procedura este necesara, deoarece, in lipsa
ei, unitatile care administreaza fondul locativ de stat ar putea inchiria
locuintele dupa criterii inechitabile".
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Senatului si al
Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile Legii nr.
5/1973 si ale H.C.M. nr. 860/1973, prevederile Constitutiei si ale Legii nr.
47/1992, constata urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze doar exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 5/1973, care, desi anterioara
Constitutiei, este in vigoare, urmand a fi aplicata spre a produce efecte
juridice si in prezent, in noul regim constitutional. Nu intra in competenta
Curtii verificarea constitutionalitatii dispozitiilor H.C.M. nr. 860/1973,
deoarece asupra legalitatii hotararilor Guvernului este competenta sa se
pronunte instanta judecatoreasca, pe calea contenciosului administrativ. In
orice caz, hotararea nu este decat un act emis in executarea Legii nr. 5/1973
si deci soarta sa depinde de solutia data cu privire la constitutionalitatea
legii, chiar daca Curtea Constitutionala nu are caderea sa se pronunte in mod
expres asupra constitutionalitatii ei.
Autorii exceptiei considera ca dispozitiile Legii nr. 5/1973, care prevad
ca ordinul de repartizare a locuintelor din fondul locativ de stat, emis de
consiliul local, sta la baza incheierii contractului de inchiriere, precum si
cele ale art. 19 din aceeasi lege sunt neconstitutionale, deoarece contravin
prevederilor art. 25, art. 120, art. 149 si art. 150 alin. (1) din Constitutie.
Cat priveste Legea nr. 5/1973, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 40
din 7 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278
din 30 noiembrie 1993, a retinut ca prevederile ei nu sunt neconstitutionale.
Astfel, in aceasta decizie Curtea a considerat ca "Legea nr. 5/1973 a
reglementat administrarea fondului locativ, astfel incat acesta sa fie repartizat
in functie de posibilitatile pe care statul le are si de cerintele populatiei
... Prevederile acestei legi, cu modificarile ulterioare, sunt aplicabile si
astazi, pentru ca in domeniul locuintelor realitatile juridice se mentin si, ca
atare, fondul de locuinte trebuie in continuare administrat potrivit unor
criterii legale care sa raspunda unor exigente economice, sociale si umane ...
Constitutia nu desfiinteaza regulile clasice privind incheierea, derularea si
incetarea contractelor de inchiriere si nu se poate pune in discutie
constitutionalitatea incetarii, desfacerii sau rezilierii contractelor, daca
acestea se produc in litera si spiritul legii". Aceste considerente isi
pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
Este adevarat ca sistemul de repartizare a locuintelor si a altor spatii
locative, reglementat prin prevederile Legii nr. 5/1973, corespunde unei
administratii cu caracter centralizat. Dar acest fapt nu este determinant, in
esenta sa, cu privire la atribuirea spatiilor locative avand destinatia de
locuinta. El este mentinut si aplicat in conditiile tranzitiei la economia de
piata, cu adaptarile necesare pe care le presupune o asemenea schimbare
fundamentala. In aceste conditii, nu exista nici un fel de contradictii cu
prevederile art. 120 din Constitutie, care stabilesc doar faptul ca in
localitati functioneaza consilii locale si primari alesi, iar activitatea
acestora se desfasoara in conditiile legii, pe baza principiului autonomiei
locale.
In consecinta, sanctiunea instituita pentru situatia in care locuinta nu
este ocupata timp de peste 6 luni nu contravine prevederilor art. 25 din
Constitutie si nici unei alte prevederi constitutionale, deoarece prin chiar
art. 49 din Constitutie s-a creat posibilitatea restrangerii, prin lege, a unui
drept subiectiv, in interes social, lasandu-se la aprecierea instantei de
judecata solutionarea situatiilor de fapt. Legitimitatea constitutionala a art.
19 din Legea nr. 5/1973 rezulta deci din prevederile art. 49 din Constitutie.
Art. 19 din Legea nr. 5/1973 nu are in vedere locuintele proprietate
personala, el reglementand dreptul de proprietate al statului, iar nu al
chiriasului.
Comparand prevederile constitutionale cu cele cuprinse in Legea nr. 5/1973,
se poate observa ca acestea din urma concorda cu litera si spiritul celor
dintai, urmand a fi declarate constitutionale. Actele normative din acest
domeniu recunosc valabilitatea contractelor de inchiriere, incheiate in
conditiile stabilite de parti, iar prin aceasta nu se aduce atingere nici unei
dispozitii constitutionale si deci nu sunt incidente prevederile art. 150 alin.
(1) din Constitutie.
In timpul dezbaterilor, paratii au revenit asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a Legii nr. 69/1991. Dar, potrivit art. 26 alin. 1 din regulamentul
sau de organizare si functionare, o data sesizata, Curtea trebuie sa procedeze
la examinarea constitutionalitatii textului criticat, nefiind aplicabile
dispozitiile referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului.
Nu se constata insa dispozitii neconstitutionale in cuprinsul Legii
administratiei publice locale nr. 69/1991.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A. c), al art. 25 alin. (1) si al art. 26
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 5/1973
si ale H.C.M. nr. 860/1973, invocata de Mihaly Ladislau, Csika Edmond si Csika
Klara in Dosarul nr. 4.018/1993 al Judecatoriei Medias.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta din 6 decembrie 1995.
PRESEDINTE,
conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu
Magistrat-asistent,
Doina Suliman