DECIZIE Nr.
1213 din 24 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 717 din 23 octombrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal,
excepţie ridicată de Valeriu Fasole în Dosarul nr. 1.094/121/2008 al Curţii de
Apel Galaţi - Secţia penală şi de Alexandru Crişan senior şi Alexandru Crişan
junior în Dosarul nr. 9.178/211/2006 (17.339/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
In Dosarul nr. 2.489D/2009 autorul excepţiei a depus o
cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea
angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării
unui nou termen de judecată.
Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al
art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de
la data emiterii actului de sesizare a instanţei de contencios constituţional,
respectiv 15 aprilie 2009, şi până în prezent s-a scurs un interval de timp
suficient pentru ca autorul excepţiei să facă demersuri în vederea pregătirii
apărării.
In Dosarul nr. 2.493D/2009 autorul excepţiei, Alexandru
Crişan senior, a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de
judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării
unui nou termen de judecată.
Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al
art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de
la data emiterii actului de sesizare a instanţei de contencios constituţional,
respectiv 31 martie 2009, şi până în prezent s-a scurs un interval de timp
suficient pentru ca autorul excepţiei să facă demersuri în vederea pregătirii
apărării.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.489D/2009 şi nr. 2.493D/2009
au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea Dosarului nr. 2.493D/2009 la Dosarul nr. 2.489D/2009, care
este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 15 aprilie 2009 şi 31 martie 2009,
pronunţate în dosarele nr. 1.094/121/2008 şi nr. 9.178/211/2006 (17.339/2006), Curtea
de Apel Galaţi - Secţia penală şi Judecătoria Cluj-Napoca au sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215
alin. 3 din Codul penal şi, respectiv, art. 215 alin. 3 şi 4 din acelaşi cod.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Valeriu Fasole, Alexandru Crişan senior şi Alexandru Crişan junior.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 11, 20, 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a),
precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece instituie
o pedeapsă penală în condiţiile în care eroarea contractuală sau neîndeplinirea
unei obligaţii contractuale nu poate fi sancţionată decât prin aplicarea unor
sancţiuni civile.
De asemenea, prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi 20, precum şi ale art. 1 din
Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi prin aceea că prin formularea ambiguă nu permit să
se facă distincţie între neonorarea unui cec scadent din motive de lipsă de
lichidităţi cauzate de blocajele financiare inerente unei activităţi comerciale
şi neonorarea unui cec cu scopul de a obţine un folos material injust.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal - Inşelăciunea,
care au următorul conţinut:
„Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane
cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel
încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat
contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în
alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit
sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau
acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în
totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea
termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o
pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin.
2."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 709 din 19 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie
2006, Curtea a reţinut că „înşelăciunea, în oricare dintre variantele sale,
este o gravă infracţiune contra patrimoniului, constând în înşelarea încrederii
participanţilor la raporturile juridice patrimoniale, fapt absolut intolerabil
în cadrul acestor raporturi juridice. In toate sistemele de drept înşelăciunea
sau escrocheria este o faptă incriminată şi sever sancţionată. Nu poate fi
confundată infracţiunea de înşelăciune cu neexecutarea unei obligaţii
contractuale". De aceea, invocarea dispoziţiilor constituţionale şi
convenţionale este total nepertinentă.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal, excepţie ridicată de
Valeriu Fasole în Dosarul nr. 1.094/121/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia
penală şi de Alexandru Crişan senior şi Alexandru Crişan junior în Dosarul nr.
9.178/211/2006 (17.339/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru