DECIZIE Nr.
1209 din 11 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 822 din 8 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Argeş în
Dosarul nr. 861/46/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 26 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 861/46/2007, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Judeţean Argeş într-o cauză
civilă având ca obiect soluţionarea recursului formulat de acesta împotriva
Deciziei civile nr. 1.166/R- C/22.11.2007 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a admis
plângerea formulată de Societatea Comercială „Vlăsia" - S.R.L. şi s-a
modificat, în tot, decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
privind procedura licitaţiei electronice.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece nu prevăd căi de atac împotriva sentinţei
pronunţate de instanţa de judecată competentă să judece plângerile împotriva
deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat
opinia în sensul că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile
constituţionale invocate de autor.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, având următorul cuprins: „Hotărârea pronunţată de instanţă este
definitivă şi irevocabilă."
Textul de lege criticat este raportat atât la
prevederile constituţionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil,
ale art. 126 alin. (6), relative la garantarea controlului judecătoresc al
actelor administrative ale autorităţilor publice, şi ale art. 129, referitoare
la exercitarea căilor de atac, cât şi la prevederile art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate s-a
pronunţat prin Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie
2008.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut
că împrejurarea că, în această materie, legea a prevăzut două căi alternative
prin care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim
printr-un act al autorităţii contractante poate contesta actul respectiv nu
este de natură a contraveni principiului constituţional al egalităţii
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Opţiunea pentru una
dintre cele două posibilităţi (calea administrativ-jurisdicţională, în
condiţiile ordonanţei de urgenţă criticate, sau calea justiţiei, în condiţiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004) plasează persoanele vătămate
în situaţii juridice diferite, iar sub acest aspect, Curtea Constituţională a
reţinut în mod constant, în jurisprudenţa sa, în concordanţă cu practica
jurisdicţională a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul
egalităţii nu înseamnă uniformitate,
numai similitudinea de situaţii impunând un tratament juridic nediferenţiat.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
referitoare la încălcarea art. 21 din Constituţie, Curtea a reţinut că
instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu
îngrădeşte accesul liber la justiţie, atâta timp cât, potrivit celor prevăzute
de art. 283 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,
părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere
împotriva deciziei pronunţate de Consiliu la Curtea de apel, secţia de
contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii
contractante. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia
„Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute
numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti,
părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii
competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a
căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluţionare a plângerii
împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, reprezintă expresia aplicării
dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.
Intrucât criticile de
neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere
că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei
menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii,
excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Argeş în Dosarul nr. 861/46/2007 al
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu