DECIZIE Nr.
1206 din 24 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 1 alin. 2 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 706 din 21 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. 2 din Codul
penal, excepţie ridicată de Iuliana Tănase în Dosarul nr. 15.189/299/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
face trimitere la jurisprudenţa în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 25 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 15.189/299/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2151 alin. 2 din Codul penal, excepţie
ridicată de Iuliana Tănase în dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11) şi (12),
art. 73 alin. (3) lit. h), art. 11 şi 20, precum şi ale art. 6 şi 7 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
deoarece nu satisfac exigenţele de previzibilitate şi accesibilitate ale normei
de incriminare, făcând trimitere sub aspectul definiţiei consecinţelor deosebit
de grave la norma generală cuprinsă în art. 146 din Codul penal.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2151 alin. 2 din Codul penal - Delapidarea,
care au următorul conţinut: „In cazul în care delapidarea a avut
consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani
şi interzicerea unor drepturi."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 534 din 9 aprilie 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009, Curtea a
statuat „că reglementarea cuprinsă în art. 146 din Codul penal este necesară cu
atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca
element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar
fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhăria, înşelăciunea, delapidarea sau
distrugerea calificată. Susţinerile referitoare la caracterul inadecvat al
criteriului valoric care determină înţelesul expresiei consecinţe deosebit
de grave, deşi pot fi reale în condiţii de devalorizare a monedei
naţionale, nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice,
în sensul adaptării ei la realităţile sociale, este o prerogativă exclusivă a
autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din
Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".
De asemenea, Curtea a mai statuat că art. 2151
alin. 2 din Codul penal nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi nici pe cele ale art. 23 alin.
(11) privind prezumţia de nevinovăţie.
Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a art. 23
alin. (12) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate sunt în deplină
concordanţă cu regula constituţională potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate
fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
In sfârşit, Curtea constată că textul legal criticat
oferă suficiente repere şi elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să
înţeleagă care sunt faptele incriminate de legiuitor, In speţă, fiind vorba
despre forma calificată a infracţiunii de delapidare, conduita incriminată
constă, conform art. 2151 alin. 1 din Codul penal, în însuşirea,
folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul sau ori pentru
altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează, elementul material al laturii obiective a infracţiunii
reglementate fiind, prin urmare, clar circumstanţiat de legiuitor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2151 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicată
de Iuliana Tănase în Dosarul nr. 15.189/299/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a II-a penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru