DECIZIE Nr.
1197 din 24 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 alin. 1 lit. e) si alin. 4 din
Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 706 din 21 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 alin. 1 lit. e) şi alin. 4 din
Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Vasile Gîtu în Dosarul nr.
1.235/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 9 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.235/110/2009, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
394 alin. 1 lit. e) si alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată d'e Vasile Gîtu în dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 129, deoarece vizează numai hotărârile
definitive' care au soluţionat fondul cauzei. Aşa fiind, hotărârile care, deşi
definitive şi irevocabile, nu au vizat fondul litigiului sunt exceptate de la
control pe calea revizuirii, chiar dacă în virtutea art. 2781 din
Codul de procedură penală s-au emis sentinţe care, în opinia autorului, nu se
pot concilia.
Tribunalul Bacău - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considera
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 394 alin. 1 lit. e)şi alin. 4din Codul de
procedură penală, cu denumirea marginala Cazurile de revizuire, care au
următorul conţinut: „Revizuirea poate fi cerută când: [...]
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti
definitive nu se pot concilia. [...]
In cazul prevăzut la lit. e), toate hotărârile care
nu se pot concilia sunt supuse revizuirii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispoziţiilor legale
atacate cu prevederile ori principiile constituţionale, ci vizează aspecte ce
ţin de domeniul autorităţii legiuitoare, în sensul modificării şi completării
prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de
către autorul excepţiei nu ar putea fi remediată pe calea contenciosului
constituţional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă
„fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pe de altă parte, critica autorului excepţiei vizează
şi aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Or, problema supusă
controlului a fost soluţionată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţiile Unite în şedinţa din 19 martie 2007, când, prin Decizia nr. XVII,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 17 iulie
2008, a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că cererea de revizuire
îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în
temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură
penală este inadmisibilă. In acest sens, statuând cu valoare de principiu, a
fost admis ulterior un alt recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că
o cerere de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile
prevăzute de art. 394 din Codul de procedură penală este inadmisibilă. [Decizia
nr. LX (60) din 24 septembrie 2007 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
constituită în Secţii Unite, publicată în Monitorul' Oficial' al României, Partea
I,' nr. 574 din 30 iulie 2008].
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 alin. 1 lit. e) şi alin. 4 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Gîtu în Dosarul nr.
1.235/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 24 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru