DECIZIE Nr.
1192 din 24 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 730 din 28 octombrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăteanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Lin Chaozhe
în Dosarul nr. 3.732/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
nu se impune modificarea bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale
existente deja în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.732/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în
România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lin Chaozhe
într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de acesta
împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de
acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt lipsite de
precizie şi claritate în ceea ce priveşte riscul de a fi supus la tratamente
sau pedepse inumane ori degradante ca motiv de acordare a protecţiei subsidiare
şi „permit interpretări eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor
şi tratamentelor inumane ori degradante".
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile
constituţionale si convenţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr.
122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 -„Protecţia
subsidiară:
(1) Protecţia subsidiară se poate acorda
cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru
recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive
temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în
ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în
sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu
doreşte protecţia acelei ţări.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se
înţelege: [... ]
2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori
degradante." In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art.
22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la
interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că a mai exercitat, în repetate rânduri, controlul de
constituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din
Legea nr. 122/2006, prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca
şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi texte
constituţionale şi convenţionale. Dintre deciziile prin care Curtea a constatat
constituţionalitatea acestora pot fi amintite, cu titlu de exemplu, Decizia nr.
363 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
277 din 28 aprilie 2009, sau Decizia nr. 648 din 5 octombrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepţie ridicată de Lin Chaozhe în Dosarul nr.
3.732/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu