DECIZIE   Nr. 119 din 23 septembrie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 554 din 12 noiembrie 1999

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Iuliana Nedelcu    - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, ridicata de Adrian Baran in Dosarul nr. 3.323/1998 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penala.
    La apelul nominal raspunde avocat Adriana Motatu pentru Adrian Baran. Lipseste Ion Panait, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, aparatorul autorului exceptiei arata ca acesta este un tanar de 25 de ani, aflat la primul conflict cu legea penala. Apreciaza, sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei, ca instanta, desi suverana, este ingradita de dispozitiile alin. 3 al art. 81 din Codul penal, introduse prin Legea nr. 140/1996, care modifica structura textului de lege criticat prin adaugarea unei noi conditii referitoare la "pedepsibilitate", in abstracto. Deoarece aplicarea pedepsei se stabileste de instanta de judecata, iar nu de lege, considera, pe de o parte, ca scopul legii penale poate fi atins, in speta, fara privarea de libertate a inculpatului si, pe de alta parte, ca art. 81 alin. 3 din Codul penal incalca, indeosebi, dispozitiile constitutionale ale art. 49 alin. (1) si (2) si ale art. 123 alin. (1) si (2). In final, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ridicate, deoarece considera ca motivele invocate nu sunt pertinente in cauza, modificarea legislativa a Codului penal excedand competentei Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 ianuarie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 3.323/1998, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, ridicata de Adrian Baran prin aparatorul sau.
    In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile legale atacate sunt neconstitutionale in raport cu prevederile art. 22 alin. (2), ale art. 23 alin. (1) si (9), ale art. 49 alin. (1) si (2), precum si ale art. 123 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece constituie o ingradire a exercitiului unor drepturi sau libertati, restrangerea nefiind proportionala cu situatia care a determinat-o. De asemenea, se considera ca autorul exceptiei a fost supus unei pedepse degradante, nejustificandu-se privarea sa de libertate.
    Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, dar considera ca dispozitiile art. 81 alin. 3 din Codul penal trebuie corelate cu modificarile limitelor pedepselor stabilite prin Legea nr. 140/1996.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca, "desi nu exista nici un temei care sa justifice concluzia ca dispozitiile art. 81 alin. 3 din Codul penal contravin Constitutiei, [...] limitarea ariei de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in cazul infractiunilor intentionate, numai la acelea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii pana la 12 ani, este necesar sa fie reevaluata fata de pedepsele majorate prin Legea nr. 140/1996".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile aparatorului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea constata ca a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 81 alin. 3 din Codul penal, care au urmatoarea redactare: "Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura".
    Examinand exceptia, Curtea constata ca acest text de lege a mai fost supus controlului de constitutionalitate. Astfel, Curtea a pronuntat Decizia nr. 25 din 23 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, retinand ca, desi prin textul de lege criticat legiuitorul a restrans aplicarea masurii de individualizare a pedepsei, acesta nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) si ale art. 49. Prin excluderea masurii suspendarii conditionate a executarii pedepsei in conditiile art. 81 alin. 3 din Codul penal s-a urmarit instituirea unui tratament penal mai sever pentru acele categorii de infractiuni apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol ridicat. Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei vizeaza recunoasterea in favoarea cetatenilor a unor drepturi si libertati fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri, indiferent de natura lor, ceea ce justifica nu numai admisibilitatea aplicarii unui regim juridic diferit, dar chiar necesitatea lui. Cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati s-a constatat ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu reprezinta un drept al persoanei, ci doar o masura de individualizare a executarii pedepsei, astfel ca dispozitiile legale criticate nu contravin art. 49 din Constitutie. De asemenea, s-a mai aratat ca nu poate fi retinut nici argumentul ca intre fapta savarsita si pedeapsa aplicata trebuie sa existe un raport just, deoarece proportionalitatea, asa cum este consfintita de alin. (2) al art. 49 din Constitutie, priveste restrangerea care are ca obiect exercitiul unor drepturi sau al unor libertati cetatenesti, iar nu restrangerea aplicarii masurii de suspendare conditionata a executarii pedepsei, impusa de necesitatea realizarii unei politici represive mai ferme.
    Aceste considerente isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
    Referitor la invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 22 alin. (2), potrivit carora "Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant", ale art. 23 alin. (1) si (9), care consfintesc inviolabilitatea libertatii individuale si a sigurantei persoanei si faptul ca pedepsele sunt stabilite si aplicate numai "in conditiile si in temeiul legii", precum si ale art. 123 privind infaptuirea justitiei, se constata ca aceste critici nu sunt concludente in solutionarea acestei exceptii, astfel ca nu pot fi primite.
    In sfarsit, in legatura cu opinia instantei de judecata, legata de "insuficienta" legii, in sensul ca limita de 12 ani pana la care poate fi acordata suspendarea conditionata a executarii pedepsei este necesar sa fie reevaluata fata de limitele speciale ale pedepsei inchisorii prevazute de Legea nr. 140/1996, Curtea constata ca, desi reala, aceasta nu este totusi o problema de control de constitutionalitate a legii, ci este o problema ce apartine domeniului politicii penale, care intra in competenta exclusiva a legiuitorului, singurul indreptatit sa modifice si sa completeze dispozitiile legale in vigoare, in temeiul art. 58 alin. (1) din Constitutie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, ridicata de Adrian Baran in Dosarul nr. 3.323/1998 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penala.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 septembrie 1999.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman