DECIZIE Nr.
1176 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 823 din 8 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie
ridicată deAlfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.529/289/2007, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975
din Codul civil, excepţie ridicată de Alfred Salamon.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin
prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la
garantarea dreptului de proprietate, întrucât dă posibilitatea creditorilor de
a exercita acţiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu
terţe persoane, creând condiţiile unei imixtiuni vătămătoare în dreptul de
proprietate al acestora, drept dobândit cu bună-credinţă. Mai mult, prin modul
în care este formulat textul de lege criticat, se creează o prezumţie absolută
de fraudă.
Judecătoria Târgu Mureş apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată,
textul de lege criticat reglementând unul dintre mijloacele juridice prin care
creditorul îşi poate valorifica dreptul de gaj general asupra patrimoniului
debitorului care, în mod culpabil, nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi
incumbă. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 975 din Codul civil nu instituie
prezumţia relei-credinţe a terţului dobânditor, sarcina dovedirii complicităţii
acestuia la încheierea actului fraudulos revenind celui care o invocă.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 975 din Codul civil: „Ei [n.r. creditorii] pot
asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în
prejudiciul drepturilor lor."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2),
care consacră garantarea proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural,
acţiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice
încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea
recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiţii
cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credinţă şi, ca urmare
a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciaţi în propriile drepturi.
Poziţia subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenţia directă
de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoştinţă de faptul că actele
sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând
insolvabilitatea sa. într-o astfel de situaţie, sarcina probării existenţei
condiţiilor menţionate incumbă titularului dreptului la acţiunea pauliană,
aşadar creditorului.
Analizând susţinerile autorilor
criticii de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul
civil, departe de a veni în contradicţie cu textul constituţional de referinţă
pretins a fi încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul
raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în
anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni
pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, în virtutea principiului
că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al
creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate
a debitorului, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci exclusiv o garanţie a
asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare,
prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
De altfel, asupra constituţionalităţii art. 975 din
Codul civil Curtea s-a mai pronunţat, ca, de exemplu, prin Decizia nr.
256/2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, raţiunile care au
stat la baza adoptării soluţiei anterioare păstrându-şi valabilitatea şi în
prezent.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Alfred Salamon în Dosarul nr.
2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu